Poezii despre metafizică, pagina 2
Metafizica glasului
Scrierea este răsuflarea inimii. Prin scriere
omul poate primi oxigen din
copacii păsărilor
din piatra brazilor
din focul apelor.
Prin scris omul își definitivează
conturul
și fundalul
și idealul
în care nimeni sunt toți.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu
împreună cu alfred jarry
trilogia dra
matică ubu ciudata parodie
după macbeth și suflăm
în ceară modelând cu știința
soluțiilor imaginare
o
supra - adăugare la metafizică
care se întinde dincolo de metafizică
cum se întinde metafizica din
colo de fizică
din ceară parcă am modela
un personaj un a
mestec faust cu troll
- ul simulez în scris
știința universurilor paralele
altfel spus, pro
- pune universuri ce se pot
supra - pune peste confuziile mele
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metafizica verbului
Într-un fel cuvintele trebuie așezate exact
acolo unde se așază cuvintele
oaia la lup
muntele la cer
câinele la stăpân
păpădia la suflu
morții la pomană..
Într-un fel cuvintele vorbesc despre noi
mai mult decât vorbim noi despre ele
Ele mor odată cu noi
Și se nasc odată cu ele!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei stele
primesc în tovărășie
puține dacă le pui
într-o sanie trasă
sau împinsă de renii vaccinați
dacă sunt mici nu reprezintă
carul mic
nici un căpitan nu ești
dar în ochii tăi sunt scumpul tău
iubitul care strânge stele
de pe cer
e metafizică pură
dar tu nu spui nimic
le accepți așa
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metafizica în cercuri
Deschide poarta verilor
Palmele ude fă-le izvoare
Lasă greierii să cânte
Și fluturii să zboare
Pune metafizica în cercuri
Dând nemurirea păsărilor
Nu te teme de gânduri
Păstrează libertatea
Pământului de sub tălpi
Adună diamante din rouă
Respiră aspirații
Închizând poarta ignoranței
Fără a întreba pe nimeni
De ce?
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitirul roman
Huliți au fost romanii
de unii învățați din vremi mai nouă
că metafizică n-ar fi creat
ca alte glorioase seminții,
doar apeducte, colisee, foruri, drumuri,
eterna urbe, castre și troiane de hotar.
Huliți au fost romanii
că numai case-ar fi clădit, cu atrii
primind de sus lumina
și-avertisment ținând pe praguri: cave canem.
De ți-ar fi dat s-ajungi vreodat' la Roma,
și-adânc în țară, prietene, pe Via Appia te-ai pierde,
a-i înțelege-atuncea ce nedreaptă-i cumpăna
cu care oamenii, popoarele, virtutea unul altuia
și inima și-o cântăresc. Căci ai vedea un Drum,
care se duce, se tot duce-n peisaj,
piatră cu piatră potrivind,
un drum flancat, de-a stânga și de-a dreapta,
de sarcofage, urne, mauzolee,
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în engleză.
Sărutul regal
În lumea prinților, sārutul,
Precum și plânsul, e divin,
E purā metafizicā-n destin,
Ce-ntruchipeazā Începutul...
E sângele albastru, rafinat,
Din sfânta purpurā regală,
Și nu mai e nicio-'ndoialā -
Sārutul Lor e... Stat în stat!
E Crucea ce-arde vâlvātaie,
În ciocul acvilei străbune,
El are harul sā ne-adune,
Iar, lângā Prințul Nicolae...
Urmașul Regelui Mihai,
Ce strālucește ca un astru,
Știm de la Daniil Sihastru,
Cā numai sângele albastru
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât
Stigmatizați de timpul pelegrin
Atât trecut avem de tras din urmă
Cât intuiția dindărăt retorică
Și-l târâm brutal zgândărindu-i zelul
Peste sincope cu aceeași nedumerire
Peste creneluri introvertite în clipe
Până când cade prezentul în trombă
Compresat în punctul de proveniență
Atâta viitor împingem năprasnici
Până la meleagul intuiției cu tâlcuri
Cât ne apucă pe semne previziunile
Progresiv cu exponentul anticipației
Cât suie fiorul inopinat printre goluri
Atâta trăim cu nedumerirea în sânge
Cât spectru luminilor complementare
Până la limita prezentului expectativ
Atât prezent mai ducem per pedes
Până la semnul piruetelor metafizice
Atât cât mesajul unor percepții sacre.
poezie de David Boia (7 iulie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Examen la geografie
se întoarce calul tău dezlegat
rumegând coroana de flori de tâmplă
potcoave de înfeminare
ascult cum ticăie metronomul uitat în priză
clavecinul la care ședeam lipiți
cântând motete la 4 mâini
de ne era frig de mansardă
arde viața molcom în soba portativă
între do-re e timp și de sub-sol
un fel de dragoste metafizică
în patul tău din fier sobru
mă uit la tine ca la un muzeu gratis
portrete în cărbune-fumatul interzis
tu îmi vorbești de arta etruscă
desenând în palmă sinoptici din noi
ecuatorul trece mai la sud de sâni
ca un hurican de vară șuie
hăulește îmi zici, strigă-mă pe nume
[...] Citește tot
poezie de Adrian Grauenfels
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm de suspun metafizic
Ce mândră porți în lesă și-n ochi sălbatici, tigrii,
Zăludele safire bârfindu-te-n colan!
Banală? Nu! lascivă, chiar și atunci când vii, gri
Spre violet nostalgic penumbrei de mărgean.
În toate - Salomee, din sadic dans, plăcere...
Dă-i gloatei isterie, pâine și circ, și fumul!
Nu cu oțet prinzi zborul, ci cu-nșoptiri de miere,
Cum își dezbracă mintea de noaptea ei, parfumul.
E sete, foame, flăcări, când sfâșie felina...
Cherchez la femme? Dar unde, din scenă, e poetul?
De ce-ai dat frâul liber otrăvilor, lumina?
Metafora nu-i strâmbă, când ceri pe ea profetul?
Sunt curva ordinară, dar și Botezătorul...
De-ngăduit-ai tava, au n-ai uitat zăvorul?
sonet de Dumitru Ichim (14 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre metafizică? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre metafizică, adresa este: