Poezii despre peisaje și viață, pagina 2
Vox in deserto
Noi, existăm, nu viețuim. Dar oare
Nu este cel mai prețios secret,
În omeneasca lume-ntâmplătoare,
Să ne-nvățăm să viețuim încet?
Secretul totuși îl tăgăduim,
Febrili din leagăn pân'la țintirim.
Mașina s-o lăsăm să se grăbească,
Aceasta-i doar menirea ei firească.
Dar omul? Cu cât graba e mai mare
Cu-atâta viață s-a scurtat mai tare.
Păcat că toate-acestea își află un răspuns,
Dacă cumva își află, abia când am ajuns
La poarta de la care privim în urmă cum
Trecutul ca un peisaj de scrum
Se-mprăștie cu ultima suflare,
Când piere totul, ritm, contur, culoare,
Când omul, fără țel și fără drum,
Tot singur moare.
Să-l mai împungă oare și-un ultim, crud regret
Că n-a știut să viețuiască-ncet?
poezie celebră de Alexandru Philippide din Vis și căutare (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Consolare
Egiptul, peisaj exotic,
Tentează orișice turist
Cât costă, nu vreau să insist
Dar seamănă c-un vis erotic
Atras de el prin costul modic,
-C-am sponsor un amic artist-
Am fost și eu ca un "blatist",
Să ies din traiul meu metodic;
În piramide, cripte reci
Fac viața o deșertăciune,
Mai dezolant e ca-ntr-un beci
Dar eu, ferice, pot a spune:
La vârsta-mi de mai multe zeci,
Cu mii de ani mă simt mai june!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
*** (extras)
Azi noapte,-întorcându-mă-n trecut, cum fac toți marinarii, am revăzut vechi peisaje
Și navele pe care-am cutreierat lumea, cum și, desigur, câteva din echipaje.
Și-am auzit iarăși vocea tatălui meu, care-mi spunea-înainte de culcare:
"Poți face-orice dorești în viața ta, dar niciodată să nu pleci pe mare."
poezie de Duncan Morris, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altcineva
E ca și cum o frunză s-ar îneca în apa toamnei.
Pe pârâul memoriei, din marea depărtare
Orele curg. Noi stăm în fața lor -
Executați de timp. Lent, tot mai lent.
Cum să aștepți seara? Unde să întâlnești amurgul târziu?
În memoria ta mă simt ca într-o galerie părăsită.
Fragment de peisaj, mișcând pe cineva
Chiar azi, înainte de prânz. Cine-și mai amintește -
- Acea trăire bruscă - cel ce-a plecat
Sau lumina care s-a stins?
Să arzi ca un obiect de lemn. Să te cufunzi ca o frunză
Pe apă. Să te stingi, așa cum lumina se stinge.
Credeam că am trăit cândva -
Dar, văd că altcineva a fost.
poezie de Marek Wawrzkiewicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stare de spirit
Plânge cerul de durere,
Peisajul nu creează nicio plăcere
Totuși eu văd viață în culori
Simt cum plutesc până la nori.
Inimii îi e sete de iubire
O picătură ar fi de ajuns că s-o aline
Dar eu o mint că totul va fii bine.
Când o să mor
Vreau să-mi plângeți de dor
Nu vreau lacrimi false să vărsați
Prefer un zâmbet, dar să nu mă uitați
Trupul îmi va fi în groapă
Sufletul va pluti veșnic, că pe apă.
Fac ce simt și simt ce fac
Poate de aceea mulți nu mă plac
Am doar o viață de trăit
Îmi place să iubesc și să fiu iubit.
[...] Citește tot
poezie de Miron Iustin (27 septembrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mișcare
Valul neliniștit,
neobosit al mării,
e simbolul mișcării.
Experiențe trăite
cu ani în urmă
au creat peisajul
în care se consumă.
Noi înșine,
în permanentă mișcare,
creăm lumea din jur,
fremătătoare.
Înfruntăm ignoranți
noutățile vieții.
Ignoranța însăși
poartă viață
amestec de cunoscut
și necunoscut,
[...] Citește tot
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nereidele...
Iubito, bună dimineața! Ce zi frumoasă-i azi afară!
Ce soare cald respiră viață, ce liniște se înfioară,
Ce frunze cad în toamna lină, cât aur galben în peisaje,
ce slobozesc ba o tulpină, ba bust de fată de corsaje...
Iubito, bună, bună ziua și inima sa-ți fie bună!
Avem prognoza: apa-n piuă va bate azi, ca o nebună!
Pe la amiază, iar va ninge cu frunze galbene de ceară
Și‐n colțul zilei se va stinge-un zâmbet tandru, ca o fiară...
Iubito, seară, seară bună! Și te invit la întâlnire
Cu nimbul clarului de lună, ascuns în șoapte de iubire,
Să stam și noi ca marinarii sub ploi de triste Perseide
Și să privim cum varii, varii răsar din ape Nereide...
poezie de Iurie Osoianu (21 octombrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Filmul vieții
Ne naștem aici probabil
Posibil și întâmplător
Trăim adesea lamentabil
Mărșăluind spre viitor
Noi călători de cursă scurtă
Și ființe veșnic efemere,
Ce locuim în cort sau iurtă
Toți, trecem ca o adiere
Actori care jucăm cu stres,
Mai mult în roluri secundare
Spre propășire și progres
După cum poate fiecare,
De multe ori disimulați
Și-n roluri de senzație
Aproape dezinteresați,
Chiar facem figurație
[...] Citește tot
poezie de David Boia (2 iunie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Realitate, nu vis!
Nu vreau să trăiesc din idealuri,
Nici să mă-nchin vreunui zeu,
Vreau să trec pe ale râurilor maluri
În mijlocul naturii, doar tu și eu.
Lasă-ți principiile tale amorfe
Și treci de partea mea fără frică
Uită-ți spațiile tale limitrofe,
Vei deveni mai mare, nu mai mică.
Nu-ți place oare natura vioaie?
Și viața ce pulsează vijelios?
Când totul se cufundă în ploaie
Câmpul devenind atâta de frumos . . .
Codrii din juru-ți nu te apasă
Sau zidurile crunte și reci?
De ce să-ți pierzi viața frumoasă?
Când poți și tu prin ea să treci.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
În zori
Într-o dimineață de decembrie
Undeva sus pe deal
Stau și privesc peisajul
Cu cele șapte coline ale Iașului,
Gândindu-mă la anii studenției
Când eram bine și voioasă.
Acum ce văd aici, e numai suferință,
Și nu știu de unde vine atâta suferință.
Oameni cu dureri mari și triști,
Stau și așteaptă mângâierea doctorilor,
Vindecarea cea miraculoasă
Cu speranțe pentru viitor.
Atât ne mai ține în viață, speranța.
poezie de Eugenia Calancea (11 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre peisaje și viață, adresa este: