Poezii despre religie și violență, pagina 2
Mărturia de credință a unui marinar
Cât voi mai naviga pe marea care-n valuri mari zvâcnește
Credința mea nu se va micșora, o, Doamne, ci va crește;
Cât deasupra capului se rotesc stelele, cerești rubine,
Oștiri strălucitoare, eu îmi voi aminti mereu de Tine.
Am văzut o zi oameni vii, cu inimă generoasă și suflet mare,
Și-a doua zi s-au dus, fără împărtășanie sau binecuvântare,
În locul nevăzut, unde vom merge toți când clipa-aceea vine
Iar, Doamne, bunătatea și toate darurile tale le știu bine...
Necredincios par celor care nu mă știu, nu-mi cunosc miezul,
Ei nu văd cum în fiecare seară eu spun Crezul
În vâltoarea mareei care se avântă galopând spre zare,
Spre vestul nesfârșit unde seara soarele se prăbușește-n mare;
Mă gândesc în orele de veghe, în carturile lungi de noapte,
La acele lucruri care nu pot fi vândute, nici cumpărate,
Lucruri neprețuite, rare; nu iau în deșert sus pe catarg
Atotputernicia Ta, când valurile pe punte violent se sparg:
[...] Citește tot
poezie de Harry Kemp din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo unde nu e...
Pe ceru-n care îngerii nu zboară,
Nici stele nu răsar, nici soare nu-i;
Zi nu se-nalță, seară nu coboară,
Doar nori bezmetici bântuie haihui!
În inima în care nu încape
Nici milă, nici iubire și nici dor,
Vin duhurile rele să se-adape,
Iar crinii inocenței, pe rând, mor.
În marea unde nu-noată sirene,
Se sinucide poezia, lent;
Nici alge nu trăiesc și nici balene,
Iar pescărușii țipă violent.
În lumea-n care domină trufia,
Valoarea se măsoară doar în bani,
Cu fraude-și scriu toți biografia
Și doar pe îndoieli sunt suverani.
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubit o !
O... Cel dintâi, O Absolut... O1
Mi-a scos-o-n cale Dumnezeu, Preabunu',
Cu forme zvelt agresive, statuare,
Ce-ar reclama nu flori, ci demolare
O... O... Oxigen rarefiat O2
Te-oi ocroti, minune, de acide ploi,
Trăire fascinantă-n premieră
Ghebos amor în garsonieră
O... O... O... Sfântă Treime de O3
Prea mult să nu ne-apropiem de zei
Pierzându-ne în nori, unde ozonul
Îți face bocnă roz combinezonul
O... O... O... O... Simplu O4
De ritmic zbucium rupem patu'
Spasmodic-declanșată nebunie
Ce-asigură comenzi la tâmplărie
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încerca să noteze
ce vedea prin hamburg mergând
pe lângă femeile acelea furioase
schandwartfreierweiber ce așteptau
clienți cu patimi strânse într-un nor
de iubiri ingrate interzise copiilor
stătea pe o bancă rece și încerca
să cunoască întâi viciul pentru a ști
ce e virtutea cum ar fi spus marchizul
de sade într-un astfel de loc
unde îți stimula mintea
oricât de sumbru și de ostil
ar fi decorul
auzea povești mai incitante decât
orice poveste care ar fi fost editată
erau de o violență dementă și bețivii
turnau băutură
va fi o carte despre mizeria umană
despre neoameni născuți din greșeală
se gândea că nietzsche declarase
că dumnezeu e mort și văzându-i
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "Vis cu miresme de lavandă..." de Violetta Petre
De m-aș ascunde-n lan de levănțică,
Aș fi din cale-afară de prudent,
Fiindcă recunosc, imi este frică
De-amorul tău nespus de violent.
Ai vrea ca să mă storci, ca o petală,
Să-mi scoți esența, un real infern,
Amorul tău nu-i loc de îndoială,
E conceput doar pentru uz intern!
Albastru sunt pe coapsă mea cea dreaptă,
Pe stânga sunt de-un vînăt mai discret,
Aproape negră-i mâna și inaptă,
Iar spatele imi este violet.
Doar inima în piept îmi este vie,
Dar nu cred că am șanse să mai scap,
Te rog să mă transformi intr-o mumie
Și pune-mă discret intr-un dulap...
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie îndeobște îmi place hârjoana, nu bătaia
De pe un balcon s-a aruncat în gol,
n-a văzut nimeni isprava,
dar nici n-a murit.
A rămas cu handicap fizic de parcă nu-l avea mintal,
dar s-a vindecat de cel mintal
și vrea să trăiască.
Ce absurditate mai e și asta,
nimeni nu știe nici chiar handicapatul.
Doamne îmi zic chiar dacă grădina ta e mare
are și buruieni cât cuprinde,
flori, unele chiar carnivore
și tot ce ne trebuie pentru a trăi în pace,
dar pacea nu e întotdeauna de găsit.
Mie îndeobște îmi place hârjoana, nu bătaia
celor cu mințile întunecate,
ăștia sunt niște animale de luptă
pentru nimicul din ei
și mereu vor să bată, ori să omoare pe cineva fără motiv,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (23 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teiului meu
e lângă mine de când lumea
și parcă vrea să vină mai aproape
îmi intră în spațiul vital
a devenit obișnuință:
îi spun toate secretele
iar uneori mă sfătuiesc cu el
în foșnetul lui mă trezesc
începutul zilei albastru
îl văd prin verdele frunzelor lui
când violent dansează
mă liniștesc: ziua va fi perfectă
alteori, suferă lângă mine în tăcere
pe seară
[...] Citește tot
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Harold Arnett
Mă sprijineam de marginea sobei, bolnav, bolnav,
Gândindu-mă la degradarea mea, privind în gol,
Slăbit de căldura amiezii.
Clopotul unei biserici bătea trist undeva departe,
Se auzea plânsul unui sugar
Și tusea lui John Yarnell;
Zăceam febril, înfierbântat, stingându-mă încet
Apoi, vocea violentă a nevestei:
"Ai grijă, se ard cartofii!"
Îi miroseam... am simțit un dezgust copleșitor.
Am apăsat trăgaciul... întuneric... lumină...
Un regret nespus... o încercare de a reveni iarăși în lume.
Prea târziu! De aceea am venit aici
Cu plămâni, pentru a respira... dar aici, având plămâni, nu poți respira,
Deși trebuie să respiri.
În ce constă folosul evadării din lume
Când nici un suflet nu poate eluda eternul destin al vieții?
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
de când ai plecat
s-au schimbat multe aici
glicina s-a urcat agresiv
pe țeava de gaze
a rupt fără milă burlanul
iar ploaia îmi cade-n odaie
cățeii sunt bine a murit foxy
sunt sigură ea a ajuns lângă tine
două galaxii mai încolo
dani s-a măritat a fost o nuntă frumoasă
pe ponton n-a venit niciun preot
cică n-avea derogare să oficieze
așa eveniment în ziua de înălțare a crucii
în fine m-am tuns scurt
până la limita minimă a durerii
dar nu contează
am oareșce îndoieli când privesc înspre cer
și-mi pare a fi cu o clipire de gene aproape
altfel suntem bine izolați în adn
știi tu ce vreau să spun
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Popa Cristian Terheș, candidatul PSD-ului la alegerile europarlamentare din 2019, folosește la televiziuni un limbaj extrem de agresiv, chiar birjăresc, pe care rar l-am văzut la politrucii mioritici (pamflet)
Părăsi pe Dumnezeu,
Pentru bani și PeSeDeu,
Însă, spuse un amic,
Domnul nu pierdu nimic;
Dar bătrânul PeSeDeu
Câștigă un fariseu,
Un fățarnic, ipocrit,
Care-i bun pentru-amăgit.
Popa ăsta guraliv
E așa de agresiv
Cúm n-au văzut Ferentarii,
Cum nu sunt nici chiar birjarii.
Râde bucuros Satana,
Că el și-a dat jos sutana;
Să-și dea și mesadele,
Să-i vedem toți... gradele!
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (24 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre religie și violență, adresa este: