Poezii despre Dumnezeu și cuvinte, pagina 22
Beție de cuvinte
sorb elixirul vieții cu gust de caise
mă îmbăt de mirări de extaz de cuvinte
știu că am de împlinit superbe vise
știu că Dumnezeu mă are în minte.
mă adăpostesc sub stele turcoaz
de lupii flămânzi, nebuni, furioși
între raze să ard și ultimul necaz
să rămân cu dorul de oameni frumoși.
ploaia de gânduri umple pagină goală
am multe de spus. multe de învățat
spune-mi și tu amice că viața-i specială
și hai pe drumul creației ce ne-a înălțat.
gustul poeziei mi se pare perfect
am față de poeți un prețios afect.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să....
Vreau să mai pot crede in Dumnezeu
să privesc dincolo de aparențe semnul
nefast sub care m-am născut
să mă pot ruga cu buzele nearse
și ridurile lipite de inima Lui
Să mai pot fugări cuvintele
până dincolo de granița desăvârșirii
acolo unde ard lumânarile prezentului
pe pântecul întins al orei
nebuna înfășurată în zămisliri
ce mocnesc sub bolțile orizontului.
Vreau să mai pot crede in Dumnezeu
vreau să cred că există această perfecțiune
să mă dezrobesc de vechi începuturi
angrenate în repetiții nedefinite.
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Broderie de cuvinte
nu tulbur izvorul cu suspinele mele
mă rostogolesc în iarbă rourată
esențele luminii le adun din stele
broderie de cuvinte este lumea minunată.
aud glasuri ce vorbesc de Dumnezeu
mă salvează din chinul tristeții
venerații pure port în sufletul meu
lucidități perfecte în brațele nopții.
Dumezeu mă umple cu principii ideale
mă ridică în magie cu înțelepciune
revelații absolute se urcă pe spirale
alungă durerea prin sacră rugăciune.
gânduri răspândite pe rețele sociale
nu le-am lăsat să ardă în negru tăciune.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clepsidra vieții
Fiecare zi e importantă,
Mulțumesc pentru tot!
În fiecare firicel de nisip
adun sentimentele bune.
Viața mă învață zi de zi,
A iubi, a ierta, a înțelege,
a avea răbdare, a zâmbi,
a uita chiar, a te bucura!
Clepsidra vieții mai are...
Zile și luni, și ani mulți.
Învăț zi de zi și înțeleg,
A ierta nu e tot, e puțin!
Uneori chiar trebuie...
Să renaști din cenușă.
Să mulțumești deopotrivă
Celor ce mă iubesc și celorlalți.
[...] Citește tot
poezie de Carmen Tănase din Culorile Speranței sunt Iubirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Freamăt liric
freamătul stelelor îl regăsesc și eu
lumina cuvântului o răspândesc în lume
alături de îngeri de bunul Dumnezeu
lucrărilor mele le-am găsit nume.
mă rotesc că planeta ajutată de magmă
după Soare, după Lună, după iubire
în baie de raze ard blesteme și stigmă
în brațele pământului primesc împlinire.
poezia mea răsună-n primenite văi
e însămânțată pe câmpii de doine
lumea s-o culeagă pe multiple căi
fără ascunzișuri fără negre taine.
ard precum o torță cu flăcări și văpăi
forța mea divină mă poartă spre mâine.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revelații conceptuale
trăiesc romantismul în mod absolut
extazul poetic își spune cuvântul
mărturisesc în lume câte am făcut
să mă-nfrățesc cu cerul cu pământul.
suflarea mea să ajungă la soare
cu gânduri curate pline de admirații
mi-a fost mereu aproape cu o îmbărbătare
în câmpuri abisale a cernut revelații.
viața mea zâmbește în fotografii
muzica și versul hrănesc sufletul meu
simt incomensurabil sensul de a fi
și Sfânta Treime o voi sluji mereu.
străbat lumea largă... sublime geografii
căci peste tot îl întâlnesc pe Dumnezeu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până-n steaua înserării
Joaca noastră este joacă;
Tu ești luna, eu pământul,
Torsul tău nu-i doar o coastă,
Tu ești muza, eu cuvântul.
Dacă- ar fi în Mariane
Să- ti pun trupul luminos,
Aș învârte- n galaxie
Câinele- n gura de os.
Stikere aș pune- n facebook
Și- un surâs de curcubeu
De s- ar scutura toti merii
În barba lui Dumnezeu.
El ar arunca cu mere
După mine, după tine.
Noi, copiii Lui, am fi
Purtători de noi destine.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima poezie
două vene deschise picură sânge pe parchetul lustruit
prin ceața privirii veioza din colț pare o lumânare imensă
dar știu că este doar o veioză
pâlpâind galbenul orei târzii
Dumnezeu ține în mâini mirat scutecele pătate de sângele îngerilor
încearcă să mă atingă cu la început a fost cuvântul
eu îl țin crucificat la ieșirea din coastă
și știu că fără noi e un biet șomer al Creației!
de la Adam și Eva totul a fost greșit
Dumnezeu e bipolar
Dumnezeu e masochist
Dumnezeu e sadic
Dumnezeu e lamentabil
Dumnezeu nu a avut niciodată o prietenă, iubită sau amantă
Dumnezeu nu e atotputernic, are sânge rece
nu e responsabil, pentru că nu previne
afișează pe toate străzile: Iadul sau Raiul
Dumnezeule ai îmbătrânit!
nici măcar Iisus nu ai fost Tu!
nu știi cum să oprești masacrul
[...] Citește tot
poezie de Radu Chiorean (27 noiembrie 2018)
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anahata
pe puterea dragostei mă reazem mereu
ea știe să ierte să adune minuni
să defrișeze drumuri către Dumnezeu
să se înconjoare doar cu oameni buni.
iubirea e lumina din carne și sânge
naște credință la o vârstă precoce
cu puterea ei dușmănia învinge
mereu împodobită cu podoabe baroce.
iubirea mă unește cu cerul și pământul
cunună de stele împletește pe tâmple
temperament suav domolește cuvântul
chakra inimii doar cu splendori se umple.
cântecul inimii îl răspândește vântul
îmi dezvoltă iubirea îmi aduce alintul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemările luminii
cred că educația e cheia succesului
învăț din patimi și învăț zâmbind
voi strânge minuni până în clipa decesului
sfere cu stele vreau să cuprind.
cred că credința e o poartă spre cer
și rugăciunea îl atinge pe Dumnezeu
iubirea curată e ce pot să-i ofer
în turla credinței am să veghez și eu.
chemările luminii le aud zi și noapte
generații de cuvinte mă călăuzesc
sunt precum copacul cu merele coapte
roadele iubirii știu să le dăruiesc.
emoțiile inimii se transferă-n șoapte
patimi versificate cred că mă sfințesc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Dumnezeu și cuvinte, adresa este: