Poezii despre Dumnezeu și cuvinte, pagina 21
La început a fost Cuvântul
La început a fost Cuvântul. Și Cuvântul era la Dumnezeu,
însemna Cuvântul Domnului, acel cuvânt a fost Creația.
Dar de-a lungul veacurilor de cultură umană cuvântul
a luat alte înțelesuri, atât laice, cât și religioase.
A avea cuvântul a ajuns sinonim cu autoritatea supremă,
cu prestigiul, cu incredibila și uneori periculoasa persuasiune,
cu a avea Ora de Maximă Audiență, o emisiune TV,
cu a avea darul de-a trăncăni, eventual folosind mai multe limbi.
Cuvântul zboară prin spațiu, ricoșează din sateliți,
mai aproape de noi decât a fost vreodată de cerurile
de unde se crede că a coborât.
Dar, după părerea mea și-a celor ca mine,
cea mai mare transformare s-a produs cu mult timp în urmă,
atunci când el a fost pentru prima dată încrustat în piatră
sau trasat pe papirus, când sunetul s-a materializat pentru privire,
din a fi auzit, în a fi citit prin semne, apoi prin text;
și a călătorit prin timp de la manuscris la Gutenberg.
[...] Citește tot
poezie de Nadine Gordimer din Scris și Ființă, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Pickup" de Nadine Gordimer este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar 
Frunzuliță madostat
(dedicată interpretei de muzică populară Camelia Rogojinaru)
Frunzuliță madostat,
Eu am vrut să am băiat,
Sprijin bătrâneții mele,
Viață lungă și putere.
Foaie verde, foaie lată,
Mi-a dat Dumnezeu o fată,
Înger, floare de lalea,
Ce-mi aduce dragostea.
În obraji flori de bujor,
Cel mai mare ajutor,
Crin din Cerurile Sfinte,
Miere dulce în cuvinte.
Glas de limpede izvor.
Și chiar dacă n-am fecior,
Ea e zvon de sărbătoare...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invenție
să citim, să scriem cuvinte lungi și neînțelese
să lungim timpul cât de tare,
să ne prefacem că existăm acum,
să ne prefacem o gârlă de fericire fără fund
urcându-mă în cer precum urc
în podul casei să scot cenușa veche din horn
am rămas dezamăgit văzând că-n rai
ploua cu cianură
și Dumnezeu a murit
când asambla bucățile de înger
la fabrică
am inventat monede
și am făcut atâția zei
până n-am știut cui să ne închinăm
după aceea am inventat și moartea
să nu ne plictisim atât de tare
pe pământ și-n vis
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeul meu juca șotron printre cuvinte
Tu n-ai văzut Creația, draga mea,
iar eu nu pot să ți-o arăt,, orișicât aș vrea!
Se apropie Sărbătorile și eu nu știu de ce lumea stă la rând,
de ce oamenii se ascund prin biserici,
pe lângă sfinți pe care nu i-au văzut niciodată,
pe lângă imagini nicicând văzute, trăite.
E... Azi, mai e puțin până la ZIUA cea mare,
vecinii îmi spun că Dumnezeu stă la rând pentru mine.
Doamne, sunt orb, de nu te văd?
Unde ești?
De printre umbre Păcatul mă trage de mână,
îs singur cu mine-n momentul răzleț,
aș vrea să mă cert cu-ntunericul din mine,
Dumnezeu nu mă lasă și-mi spun că sunt bun?
Vreau să mai cred în cuvinte și-n șoapte!
[...] Citește tot
poezie de Ioan Romeo Roșiianu din Flori(i)le poeziei (antologie Ioan Romeo Roșiianu), Editura eCreator, Baia Mare (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce zile trăim azi
Vai! Vai de tine țară fară lege...!
Umblăm în beznă de vreo trei decenii,
Primim cuvinte dure și ciomege,
Ajuns-am rău, sămânță-a buruienii!
Lovim, lovim în semeni și în bestii,
În palme, singuri ne vom bate cuiul!
Uitat-am dansu' lebedei prin trestii
Și caprioarei să îi iubim puiul!
Dar ce greu o să ne mai ducem crucea
Și nu vom mai privi spre cerul azuriu,
Deja pașii ne poartă spre răscrucea
Cu drumuri ce ne-or duce în pustiu!
Ce zile trăim azi în țara fără lege...
Și Dumnezeu, curând, o să ne nege!
rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea dragostei
Apostolul al cărui nume-l port,
Mi-a fost, în deznădejde, un suport,
Că vorbele-i, din Cer aduse, sunt
Lumină a iubirii pe pământ.
Credința îmi e far spre Dumnezeu,
Dar tot ca Pavel, am gândit mereu,
Că mult mai tare-n lumea asta este
Doar dragostea din lumile celeste,
De unde își primește și izvorul,
Așa cum rânduit-a Creatorul,
Ce-a scris în Cer a lumii epopee,
Și-n dragoste-a scăldat-o pe Femeie.
Mă iartă dar, Apostole, că-n minte
Am reținut, din sfintele-ți cuvinte,
Că-n dragostea Femeii pot și eu
Să fiu, în viața asta, Dumezeu!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mormântul lui Eminescu
Două frunze de arțar,
Ca pe-o lespede de-altar,
S-au culcat pe al tău mormânt,
Omul nostru cel mai sfânt.
Pe Coșbuc și Caragiale,
Doi vecini de-ai dumitale,
Dumnezeu îi ocrotește,
C-au simțit doar românește.
Nichita în două clipe,
S-a'mbrăcat în necuvinte
Și'mpreună ei păzesc
Cuvântul cel românesc.
Iară tu, Mărite Doamne,
Scrie-ți versul ce ne doare,
Despre țara ce nu moare,
Despre România Mare.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil din uter de cuvânt
Dumnezeu nu sa născut adult
Amniotic copil era în vid
Ca într-un uter de cuvânt
Sa trezit pe tot stăpân
Și a suflat într-o păpădie
Cum numai el stie
Și a făcut din univers o feerie..
Dar intunericul cum nimeni nu știe
La pus la incercare cu a sa iubire
Fiul cel prim în viața sa de visare
Și la trântit de asfaltul negru
Răzbunându-se fără iertare
Pe Adam pentru cunoaștere
Ce-i viată sau îngropare
Pe o Golgătă unde iubirea
La învățat ce e iertarea
Făcându-l gânditor
Să fie cu noi..
Iertător sau neiertător
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epopee
vreau să trăiesc bine, să nu stau ca pe ace
să cuceresc stele, să iubesc mereu
să adun splendori, să fac tot ce-mi place
dar să nu îl întristez pe Dumnezeu.
adun amintiri departe de furtună
n-aș vrea să răvășească tezaurul meu
lumini îngerești pe tâmple cunună
să-mi dea strălucire să mă simt un zeu.
visele mă poartă pînă sus la soare
să topesc tristețea în brațele lui
să nu mă mai atingă urâte coșmare
el este miracol minunea cerului.
veșnicia să ating cu iubirea mare
cu arta vorbirii cu aripa cuvântului.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine iarăși primăvara
Nu te obosi să-mi pui înserarea pe umeri
poate n-am crecut mare cât o zi,
drumul s-a oprit la popas în amiaza cuvântului
peste care trec norii cu ochii-n lacrimi
și lasă-mă între trecut și viitor
cu pași rari să măsor umbra stejarului
sub care Dumnezeu își odihnește gândurile.
Vine iarăși primăvara păsărilor maiastre
cu flori regine ale culorilor
și înserări învăluite în taina iubirii
pe pajiștile sufletului înțesat de ierburi
în care se ascund nopțile rămase de pază
pentru nebunii căzuți orbi de întuneric.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Dumnezeu și cuvinte, adresa este: