Poezii despre Afrodita, pagina 3
Cu sufletele uscate de senzațional
tinerii mor de bătrânețe
aproape nicio floare nu mai cheamă fluturii
din banalitate nici soarele nu mai face umbre
iar zilele nu mai alternează cu nopțile
doar din când în când
în deșertul dintre două oaze
cresc cu încăpățânare caravanele nimicului
precum feții frumoși din lacrimile afroditei
ȘOC! SENZAȚIONAL!
lupul încă nu a fost halit de oaie
dar punem de încă o ediție specială
cum altfel să mai ascultăm banalul
decât la superlativul exagerării absolute
iar când din greșeală
se mai întâmplă și ceva extraordinar
aproape că nimeni nu mai observă
că pinguinii vrăjitori sunt insomniaci
e o lună mult prea plină
albastră imensă numai bună de prime-times
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câtecul ursitei
Pe la miez de noapte cântecul ursitei,
lângă poarta sorții, mă recheamă iar,
să privesc prin vreme trupul Afroditei,
ridicat din valuri de un zvon bizar...
Se întinde zvonul dincolo de zare
peste amintirea unui vis pierdut,
iar în crucea nopții chipul tău apare
aducând ispite scoase din trecut.
Te zăresc departe, lângă o fântână,
cu apa vrăjită de un mag pribeag,
revenit în lume să găseasc-o zână
rătăcită-n visuri lângă un drumeag.
Pe drumeagu-acela, într-o zi de vară,
tu veneai spre mine, c-un surâs senin,
umbrele-nserării se-ntindeau afară
adunând sub ele tufe de pelin.
Și gustând pelinul cu arome brute,
lângă mine timpul parcă se oprea
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Timp și destin, Ed MATRIXROM, Bucureși, 2018 (2018)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul ursitei
Pe la miez de noapte cântecul ursitei,
lângă poarta sorții, mă recheamă iar,
să privesc prin vreme trupul Afroditei,
ridicat din valuri de un zvon bizar...
Se întinde zvonul dincolo de zare
peste amintirea unui vis pierdut,
iar în crucea nopții chipul tău apare
aducând ispite scoase din trecut.
Te zăresc departe, lângă o fântână,
cu apa vrăjită de un mag pribeag,
revenit în lume să găseasc-o zână
rătăcită-n visuri lângă un drumeag.
Pe drumeagu-acela, într-o zi de vară,
tu veneai spre mine, c-un surâs senin,
umbrele-nserării se-ntindeau afară
adunând sub ele tufe de pelin.
Și gustând pelinul cu arome brute,
lângă mine timpul parcă se oprea
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Degustătorul de antichități
mi-ar fi plăcut să fiu un cavaler
al antichității,
un fel de sol al păcii
dacă nu,
între zei și titani,
Afrodita încă mai seduce muritorii,
mi-ar fi plăcut
să o salvez pe Elena de iluzia unei insule,
de misogini,
să o salvez de ea însăși,
să o scot din legendele lumii
pe calul Troian,
a creat un precedent în mișcarea de
emanicipare a amazoanelor,
chiar și îndrăznețul Odiseu
trăia în matriarhat fără s-o știe,
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alo alo tovarăși
stigmatizații mei din rândul doi de zei
goliți paharele și râgâiți a înalt
șapte stele de căciulă măcar
să văd palmele roșind
ca la primul dezbrăcat pe lumină
a evei a afroditei a mai știu eu cărei minuni
nu mai sunt demult doar șapte
cum să mai fie satisfăcute atâtea dorințe de perfect
poate prin trecerea la o producție de serie
cu livrare instantanee
pentru fericirea voastră și o șchiopă de infinit verde
un ceva ceva dincolo de orice altceva
să fie un etalon axiomă pentru ceva-ul originar
sigur o să-i dau într-o zi un nume
ca și vouă tovarăși de cruci și golgote
poate o să vă fac și ceva temple
câte o piramidă de fiecare gând indecent
că doar nu sunt fluturii vinovați de urechile acului
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea iubirii
Sunt trubadurul nopților cu stele
Care din vise-a făurit castele,
Scriind pe țărm de mare-o poezie
Despre-a iubirii dulce fantezie.
În tunete de ploi și cu furtună,
Indra sosi iubirea-mi s-o răpună,
Dar l-am rugat pe Poisedon îndată
Să nu mi-o lase naufragiată.
Un curcubeu a apărut în zare
Și Afrodita răsări din mare
Cu hainele iubirii îmbrăcată
Și-n palme cu-a lui Cupidon săgeată.
Îi spulberă lui Indra tot elanul
Schimbându-i pentru totdeauna planul,
Iar dragostea ieși victorioasă
Și ura se retrase furioasă.
[...] Citește tot
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Iubirea, singura armă a tuturor
Ce nu se-ntoarce împotriva lor
Ci a propiei persoane fără de lumină...
Iubirea o artă teatrală nesimulată,
Ce poate aduce vindecarea tuturor
Chiar a orbilor, surzilor și păcătoșilor,
Iubirea un paradis în care totul este
Un cântec fără întrerupere al inimii...
Iubirea, o armă ce arde odată cu zbuciumul sufletului,
Iubirea, o magie fără opreliști,
O imagine ideală a frumuseții,
În plenitudinea ființei, în oglinda creației neproiectate.
Oglinda celor două trupuri se poate reasambla în iluzia imaginației colective
Iubirea... un mijloc de comunicare uneori fără cuvinte,
Alteori risipind energia și vibrația nelimitată a iubirii.
Iubirea ancorată în inima de piatră.
Iubirea proiectată în mii de culori.
Sufletul zburând către orizontul pierdut în ochii iubitului.
Iubirea, un veșnic mod de a ne aduce ca ofrande zeiței Afrodita și zeului Zamoxle.
Iubirea, un dar ce poate fi înapoiat nealterat, aceleași ființe dragi.
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spovedanii
1.
O rugăciune în plin deșert,
Astfel eu scriu ceva incert,
Înving durerea, par a fi liber,
Sunt cărămidă din zona Ciber,
O iarbă scrisă de Dumnezeu,
Privim și mergem, eu, tu și eu,
Stele nu-ntreabă de tine, de mine,
bufnițe- apatice par sibiline.
2.
Un don Quijote iertător,
Aproape sfânt și muritor,
Visez mereu în alte lumi,
Unde dispar cei răi și buni?.
Nu am regrete șinu mă vait,
Tot ce-am iubit, un Edelweis.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dansul
Firu' își trage din fusu' existenței de sine,
De-a fi... cum șurubu' în filet de mișcare.
Erg e lumii în secunda din unu, se pare...
Deci cu totu' e-un dans, din balans tot provine.
Și piatra în statuie mișcare-i, nucleul,
Iar floarea-nspre soare-i dans zilnic, o horă...
Albina e-n luping-extaz drag de-o floră
Și, păsări 'și dansează în penaj curcubeul.
E dansul de rut între mii lighioane,
Să încânte anturaj, să atragă privire,
Să-și lase perpetuu gamet, moștenire...
Instinct pân' la urmă, natura-n canoane.
Doar omul, își face din dans o plăcere
Să-și unduie corp, fără a spune cuvinte...
Diziac, Afroditei, asprimea dezminte,
Or maniile nimfei femeii... de-o vrere.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veritas aeterna
mi-am băgat antivirus pentru acele gînduri
care îl trezesc din somn pe pavel prilucinîi*
se duce vara ca o muiere frumoasă și caldă
care ți-a tocat banii
se duce bre se duce pleacă
iar tu te ții de pantaloni ca de ultima șansă
azi un prost mi-a spus că și eu îs proastă
cred că era o balanță care îmi cîntărea răbdarea
cîțiva draci mititei au scuipat pe visul meu
oponenții le cărau bere și rîdeau de mintea
vulgului
învîrtesc un breloc așa cum te-am învîrtit pe tine
prin galaxie printre stele luceferi și alte povești
și tu ceri acum explicația magică
de data asta explicația e fizică
de data asta afrodita e fizică și urîtă
[...] Citește tot
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Afrodita, adresa este: