Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

șotron

Poezii despre șotron, pagina 4

Costel Zăgan

Erezia performanței

Citiți performanța se măsoară și-n cuvinte
Omul se mai poticnește de-un cuvânt
de-o tăcere
de-o singurătate
Numai capodopera străbate veacurile
ca un Făt-Frumos
basmele și copilăria
centrul de greutate al condiției umane
De pildă când citesc redevin copil
Cărțile sunt jucăriile mele preferate
Mama-i biblioteca
Iată joc șotron
cu marii clasici ai literaturii române
Eminescu Creangă Caragiale Slavici
și
costel zăgan
Stop joc
vine proful

poezie de din Erezii de-o clipă II (2016)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ieșit din comun

miza cea mare, potul jocului este unicitatea
e plină lumea de anonimi, de sclavi, de farsori
uită că ești și tu lume. adună-te să fii cel mai bun

celui care știe că-i bun nu-i trebuiesc diplome și recunoașteri false
el știe că este și atât. dar ceilalți din jur nu înțeleg
și pentru a reseta jocul inventează trepte

hei lume, lasă morga asta serioasă, coboară în stradă
șotronul așteaptă să-l sari. aruncă piatra aia odată
acum se face seară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Până tu, doamnă

Prin ochii tăi am zărit
Din piatra ce o păzeam
Să nu fiu reînflorit
Cerul ce mi-l auzeam

In nisipul decăzut
Orologiului-n urlet
De trăsnet făr'fulger
A beduinului-n vaier

In albul și-ntuneric
Pe filă-n dune de vers
Lâsând urmă-n tuș ce-l vărs
Să-nteleg ce e nimic

Care lumea-l adună
In sfântă mască strană
Ce ma lăsat o stană
Până tu doamnă

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Grigore Chitul

Poetul bolnav de poezie

S-a pus pe scris. Destinul nu-i dă pace!
Talentu-n el mugește ca bizonul,
Poemele țâșnesc precum sifonul
Iar geniu-i eclozează din găoace!

Ideile-i mimează-n cap șotronul,
Lirismul ca o scoică se desface
Inevitabil, devorând vorace
Metafore livrate cu vagonul.

Ermetic se ferește de confuzii
Și-și urmărește crezul cu-o ardoare
Intransigentă, croșetând iluzii
Postmoderniste edificatoare,
În timp ce-o muză plină de candoare
Îi vâră-n venă acul cu perfuzii!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Poetul e un biet om

cu dureri sub frunte
cu iluzii la inimă
cum să-i fac portretul
seamănă cu un sinucigaș
îl zgândăr sub pleoape
îi deschid privirea spre o floare
unde fluturii își dansau culorile
apoi încerc să-i surprind viața
care se scurge în poezie
prin transplatul cu cerul

pentru o clipă doar
a sărutat din sprâncene imensitatea
ca pe o încercare de a sări coarda cu luna
sau ca atunci când absolvea șotronul
cu magna cum laudae

abia acum portretul lui
aduce cu sinele

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Galaxia culori opt

Fierbinți vise-nserate de iulie
Jucând șotron printre raze de stele
Aruncând pietra privirii rebele
Căutând constelația-n opt căpruie!

De unde răsare acea opta zi
Fără ore-n care suntem galaxii
Cu a opta culoare de sub gene
Curcubeiate sub zări sprâncene

Ce cerul și-o dorește infinit
Să-i fie aroma de rouă-n răsărit
Ce caut si eu de când te-am auzit
Privighetoare stelară ce mai vrăjit

Cu glasul razelor de lună plină
Topindu-mă-n maree-n sânge venină...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O culoare nebună la secția de psihiatrie

o culoare nebună și proaspătă
de lapte degresat
au căpătat pereții
secției de psihiatrie

te simt
privești prin gaura cheii
în viața mea
vezi cum îmi iau pastilele
și vezi
toți copiii
ieșiți din mine
cum sar coarda
și joacă șotronul
cum scot limba
și râd
provocându-mă
la o leapșa pe uitate
dar sunt prea obosit
m-am uscat tot

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

În lipsa gravitației lacrimile sunt perfecte

și tu știi asta
mi-ai văzut durerile înălțându-se straniu
spre dincolo
.........................................
aici chiar nu contează cum se desenează lumile
nici cine se ocupă cu îmbinarea culorilor
.........................................
atât timp cât pot privi răsăritul ca pe o joacă
îmi văd de șotron
sar coarda
încalec norii albi
ca pe niște pur sânge arabi
din dună-n dună până în lună
apoi
sătul de atâta țopăit
între două înfloriri de cactus
ridic piramide

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-am murit

pot să jur că stau la răcoare
hienele m-ar sfâșia când teii
ar fi în floare mă pipăi nedumerit
cu profane mâini de poet care urlă
la realitatea de plâns făcută în râs
întâmplător mă trag de părul uscat
duioșia iese din neuroni pe-afară
la șotron povestește seara bine
se pricepe să culeagă laurii

n-am murit pentru că nu trag
niciun folos mi-am zis că înțeleg
apoi am sărit toată noaptea sub cerul
senin sunam la ușa mea și fugeam
fără să-mi deschid e tot ce rețin

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sub umbra ta

Mă gândeam să m-așez în iarbă sub umbra ta.
Pe vremea aceea gândurile noastre erau mai mici,
chiar și fără să le înghesui, ar fi încăput într-o cutie cu bomboane de ciocolată
cu care mă amăgeai,
când vroiai să te iubesc mai mult,
când vroiai să-mi ascund iubirea în mai puține cuvinte...

Sub umbra ta aveam timp să nu mai fiu eu,
evadam uneori pe o stradă alăturată,
o alee înfundată în amintiri unde copiii jucau șotron,
unde stăteam pitită după niște copaci care ar fi putut fi castani,
așteptând să se facă noapte, să iau șotronul cu mine și să-l duc acasă,
acolo unde mai adunasem câte ceva, lucruri tăcute, inutile, stingherite de liniștea lor,
nedumerite să se vadă ostatice într-un muzeu în care nu intra nimeni,
poate doar tu, pe furiș,
temându-te să nu strivești cu umbra ta mare lumea aceea sterilă pe care o apăram îndârjită,
pe care o iubeam cum nu învățasem să te iubesc și pe tine vreodată...

Pictam buline pe unghii sub umbra ta.
An de an, bulinele au crescut, s-au facut mai multe, mai năbădăioase, într-o zi unghiile nu le-au mai ajuns,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Rodica MunteaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 4 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre șotron, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook