credulitate şi suflet

Nu mă căuta

Nu mă căuta
Acolo unde ştii
Că nu sunt
Vei obosi zadarnic
A mă convinge
Chiar dacă ochii
Creduli vor aproba
Chiar dacă glasul
Se va supune tăcerii
Şi sufletul va simţi
Bucuria orgoliului
Te rog şi insist
Nu mă căuta
Acolo unde ştii
Că nu sunt.

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meditaţii

bat silenţios secundele-n pendulă
vestesc o primăvară minunată
sunt mai voioasă şi mai credulă
în glia cu lumini încununată.

în sufletul meu s-a topit un fiord
în locul lui au răsărit lalele
am semnat cu cerul un acord
să am întotdeauna accesul la stele.

castanii înfloriţi par vii candelabre
decorează ziua cu mult fast
metaforele se strecoară printre umbre
simfonia florilor crează contrast.

soarele topeşte falemice tenebre
iubirea cucereşte orizontul vast.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Moartea-i un somn adânc şi greu, din care,
Vreaodată, nimeni nu se va trezi
O noapte-ntreagă mult prea obositoare,
Dar dincolo de ea nu va mai fi o zi.

Timizi, creduli, păşim în calea-i... Încă,
Ne-ademeneşte. Drumul altei lumi,
De lacrimi plin e, şi-i o rouă-adâncă
Şi-i nu abis şi-s sute de furtuni...

Hotarul dintre lumi ne-aşteaptă. –N noapte
Păşim sfioşi, în suflet, ducând eternitatea
Se-nclină munţii şi vuieşte marea
Căci viaţa e mai scurtă decât moartea.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă uman

Plouă.
Incolor, fad, pustiu.
Plouă plin, în frunze,
Cantabil, repetat, divin.
Plouă uman, firav şi stins,
Ca sunetul tâmplelor tale
Când mă vezi...
Plouă.
Cantitativ, şiroi, nerod.
Plouă gri, a toamnă,
Rece, în ropot, libertin.
Plouă greoi, neputincios,
Ca golul meu din suflet
Când nu ştiu...

Plouă.
Înclinat, sporadic, pictural.
Plouă color, în iarbă,
Lovit, foşnind, curbat.
Plouă repede, strivind,

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Chişcari (19 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret (XXIX)

Sunt acuzat de mii de fapte,
Cum că nu fac lumii pe plac
Capra cu varza n-o împac
Şi nu-s mereu miere şi lapte...

Ba-s misogin, răuvoitor,
Caustic gratuit cu unii
Ba că-mpletesc prea multe funii
Ba-s prea subtil, cicălitor...

Ba nu-s credul cum cere trendul
Şi nu mă las manipulat
Nu stau pe lung ci stau pe lat
Şi nu văd unde-i happy-end-ul...

Ba sunt nesuferit, prea dur,
Că nu sunt androgin ca ei
( "Zânele" deghizate-n zmei )
Şi nu-mi place să pup în cur...

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu (15 octombrie 2018), traducere de Conceatu Petrică
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnie

Dumbrăvile gândirii le colind,
Orbecăind prin smârcurile ei...
Cătând să aflu unde, cum şi când
S-au dus de-a berbeleacul anii mei.

Au doară, nu sun eu puştanul care
Cu ochii limpezi şi cânepiu păr,
Visa să-ajungă, dintr-odată, mare
Ca-ntreaga lume s-o ia în răspăr?!

Să săvârşească, plin de idealuri,
Măreţe fapte, pentru cei din jur...
Azi, mă izbesc, buimac, de-a-vieţii maluri
Şi fiecare zi – de-abia o îndur.

Nu ştiu de ce, tocmai în noaptea asta,
În care cerul plânge liniştit -
Aşa, deodată, m-a lovit năpasta
De-a mă întreba, cam unde am greşit?

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul vieţii

Cerul nopţii e tăiat de stele sinucigaşe
ard înainte de a ajunge pe pământ,
cei care le privesc în picaj
o fac admirativ.

Întunericul ascunde vrăjitoarele fără cap
care ne ispitesc treptat credulitatea,
au trecut pe lângă noi îngerii
ce nu mai vor să zboare
trişti de falsa credinţă.

Cum să ne păzim de aceste înşelăciuni
care pot risipi disperare
şi ne aruncă dincolo de înţelegere
cu mâinile darnice
şi sufletul pustiit
de himere.

Mi se pare deosebit de clar,
să distingi dintr-o dată albul de negru,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Grigore Vieru

Dragă Maestre,
Rostesc cu durere această veste:
Loc pentru noi nu mai este
Nici acasă şi nici prin străini.
Se strigă prin cârciumi,
Se dansează-orgii.
Cine are nevoie de Limbă şi Poezii?
Dar Dumneata nu te întrista:
Ştii cum sunt necuminţii.
Cunoşti istoria bine.
Eşti lângă Dumnezeu şi le vezi pe toate.
Chiar daca până la el "te mănâncă sfinţii".
Te rog, Maestre, mă iartă,
Că am fost şi eu o dată
De ziua Limbii Române
Prin cârciumi străine.
Ştii, părinte, noi suntem c-am creduli
Şi sperăm că lumea e bună.
Pe urmă plângem în pumni
Că totul se vinde:

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exilul

Cum anii trecură – poveri nechemate
pe chipul-mi rămas într-o vară târzie! –
şi-atâtea speranţe..., în urmă lăsate,
fac astăzi, în juru-mi, o horă hazlie!...
.
Deodată aud un cântec de seară,
uitat mai de mult într-un han prăfuit,
şi zeci de dorinţe se puseră iară
să muşte cu sete..., din fructul oprit!...
.
Exilu-mi deschide departe o poartă,
în noapte-şi aruncă capcanele-ncet,
iar cugetul gustă edenică soartă,
nu falsă magie..., ascunsă discret.
.
Departe şi singur – ce tristă povară! –
în suflet revine, o simt tot mai mult,
când dorul pribeag spre patrie zboară
şi glasul tău, mamă, în suflet l-ascult.
.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu din Cunoaşterea de sine
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă uit în jur

Mă uit în jur şi "mă crucesc"
Şi-aproape nu ştiu ce să cred
Când văd minciuni care zidesc
Pe cei ce-n ele se încred
Şi adevăruri ce stropşesc
Chiar sufletul în care şed,

Mă întristează bucuria
Şi zâmbetul nepăsător
Al celor ce-şi ţintesc privirea
În bunul şi-n puterea lor
Şi mare mi-e nedumerirea
Că-i văd suind triumfător,

Cu nedreptăţi ce îndreaptă sorţii
Atâtor minţi şi vieţi credule
Îndreptăţind în mari proporţii
Diabolism în molecule,
Să treacă peste pragul porţii
Iubirii tari şi incredule...

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!