Poezii despre cunoaștere și prietenie
poezii despre cunoaștere și prietenie.
* * *
cunosc un poet
un prieten
care ar putea fi un mare poet
dacă n-ar fi atât de poet
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei prietene virtuale
ne cunoaștem de-o secundă...
nu rămânem împreună
să ne pierdem noi în marea de prieteni plutitori
ba cu ochiul în adâncuri
ba cu tălpile în nori?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Final
La fiecare ușă deschisă
așteaptă o speranță.
Să nu râdeți, prieteni,
am vrut să cunosc universul
să știu de unde vin
și încotro voi merge.
Pentru că exist,
existați și voi,
și ea și el.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebare despre înțelepciune
Mă-ntreb ce-i înțelepciunea, pentru că o tot văd deghizată.
În oameni care cred că le știu pe toate. Dacă n-ați aflat:
Creierul și-nțelepciunea nu-s prietene întotdeauna, și doar înțelepții știu
Că-înțelepciunea vine din cunoaștere... și-s atâtea de-învățat.
poezie de Jim Yerman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtuni, pescari și bărci
"Fiule! Când navighezi, nu fi trufaș,
toate bărcile intră-n gura Dragonului,
însă doar câteva cunosc acest adevăr." Mahagama Sekara
Ocean imens,
Pescari încordați,
Furtuni neașteptate
Și bărci lovite de talazuri.
Portul pescăresc jelește
Și-și așteaptă prietenii,
Vechiul far în ruină le caută urmele.
În briza nopții
Oceanul ascunde mari secrete,
Iar valurile îmbrățișează ca întotdeauna
Plaja plânsă.
poezie de Nimal Dunuhinga, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigraf
Stihuri, zburați acum din mîna mea
Și schiopatați în aerul cu floare,
Ca păsările mici de catifea
Ce-ncep în mai să-nvețe și să zboare.
Stihuri, acum, porniți vă scuturați,
Ca frunzele-aurite, pentru moarte.
Pustnicii tineri, triști și delicați,
Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte.
Stihuri de suflet, dintre spini culese,
Îndurerate-n spic și-n rădăcini,
Pătrunde-ți, înțelese și neînțelese,
În suflete de prieteni și străini.
Și semănați, ca noaptea ce vă naște,
Sfiială și-ndoieli unde-ți cădea,
Acel-ce -știe, însă nu cunoaște,
Varsă-ntuneric alb cu mîna mea.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri, 1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curtea de Judecată
"Cum va fi când va veni ceasul să pleci dincolo,
Când toată viața ta l-ai respins pe Isus,
Iar acum, zăcând aici pe moarte,
El nu este prietenul tău?"
Iarăși și iarăși v-am spus, eu, predicatorul de demult:
Chiar așa, există prieteni, și prieteni.
Și binecuvântat ești tu, spun eu, care acum știu totul,
Că înaintea ta, cel care tocmai treci dincolo, au trecut alții:
Un tată sau o mamă, un străbunic sau o străbunică.
Niște suflete minunate care au trăit viața intens
Și care te cunosc în amănunt, care întotdeauna te-au iubit
Și care nu vor pregeta să mărturisească despre tine,
Să arate Domnului fotografia intimă a sufletului tău
Așa cum numai cineva de-un sânge cu tine poate să o facă.
Aceasta va fi mâna înspre care se va întinde mâna ta
Să te călăuzească de-a lungul coridorului
Către Curtea de Judecată unde tu ești un străin.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descopăr
într-o vitrină un zâmbet
de femeie tânără
mă învârt mult pe acolo
sper să văd autoarea
s-o cunosc. aș putea
să devenim prieteni și
imaginația mea lucrează
de zor. îmi place zâmbetul
buzele sunt de un roșu răpitor
fac o oprire în fața vitrinei
sunt fascinat de zâmbet
stau acolo câteva zile
poate o lună întreagă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât o sanda, umbra
straturi peste straturi crește umbra
ia forme tot mai ciudate
între pasăre și umbrelă aleg umbrela
om sunt și locul în care mă pot ascunde
mă atrage
sub paranteza uriașă încap
sau rămâne un călcâi vizitat sub piatra cenușă
de încercări
ridică piatra, prietene
și arunc-o departe
undeva, cândva, mă vei cunoaște
straturi peste straturi
prietenia râde cu roua cu oul și existența mea
de mine cu mine prin mine
cenușă devenind
cât o sanda, umbra
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ție, prietene
Dacă tu vrei să cunoști
ce sânge-ți curge prin venă,
Nu te lua după proști!
Uită-te atent la genă!
Vei găsi acolo regnul
și lumea din care vii.
Îți vei întâlni destinul
și vei ști ce poți să fii.
Doar așa tu vei cunoaște
de unde vii și unde mergi.
Te vei închina la moaște,
calea dreaptă să alegi.
Eu așa te sfătuiesc:
caută și vei afla
Că-n Universul Ceresc,
există și viața ta.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (9 februarie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cunoaștere și prietenie, adresa este: