Poezii despre empatie și existență
poezii despre empatie și existență.
A fi
A fi nu e totuna cu a exista.
A fi este mai mult decât a exista.
A fi este ceva desăvârșit.
A fi e faptul împlinit.
A fi este dorința realizată.
A fi este natura întrupată.
A fi e scorul minții.
A fi e rodul muncii.
A fi e tot ce noi simțim.
A fi e tot ce construim.
A fi e viața oglindită.
A fi e timpul convertit în faptă.
A fi e absolutul.
Dincolo de a fi e nimic,
E vidul.
A fi om este mai mult decât
A ființa ca om.
A fi om înseamnă empatie și dăruire.
A fi om înseamnă iubire.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (27 noiembrie 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Morții se vor vii prin viii nevruți morți
Filozofie mortuară se etalează
Prin simplele exemple dinspre viață;
Fizicul trai se preschimbând în greață
La scurt timp... celor ce-n comun visează.
Inexorabilul nevrut se prevalează
De-un mix de trup și suflet matematic,
Mister chimiotactic de-un empatic
Aievea explodat, ce-n hău reexplodează.
Sau e prea mult a spune o simpatie,
E îndeajuns o strânsă conivență
De-o viață, existență, interdependență
Cu moartea-n jur ce viață reînvie.
De câte ori nu ne-am pierdut în calcul
De timp între pieiri telegramatice,
Inexplicabile în legi axiomatice...
Nedepășind un nevăzut, nesesizând exaltul.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între două lumi
Închid ochii și mintea mă poartă
spre un punct fixat din inexistența
ce pare veșnicie, încet-încet înăuntrul meu
se instalează vidul și mă eliberez de mine,
empatia îmi topește formele și mă însuflețește în altceva.
Mă găsesc între două lumi diferite închipuite-n sfere,
una materială, luminoasă, plină de sens,
alta opac-străvezie, neînțeleasă.
Sferele se atrag sau se resping în funcție de o putere
aflată în afara sistemului de referință.
Într-o parte se află increatul, informul,
în cealaltă parte desăvârșirea, precunoașterea, clarviziunea.
Mă întreb unde sunt eu, punct de tangență, material,
variabil și mobil, între nașterea și moartea mea.
În mișcarea mea difuză deformez doar liniștea,
[...] Citește tot
poezie de Doina Drăguț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între două lumi
Închid ochii și mintea mă poartă
spre un punct fixat
din inexistența
ce pare veșnicie,
încet-încet înăuntru meu
se instalează vidul
și mă eliberez de mine,
empatia îmi topește formele
și mă însuflețește în altceva.
Mă găsesc între două lumi diferite
închipuite-n sfere,
una materială, luminoasă, plină de sens,
alta opac-străvezie, neînțeleasă.
Sferele se atrag sau se resping
în funcție de o putere
aflată în afara sistemului de referință.
Într-o parte se află increatul, informul,
în cealaltă parte desăvârșirea,
precunoașterea, clarviziunea.
Mă întreb unde sunt eu,
[...] Citește tot
poezie de Doina Drăguț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre empatie și existență, adresa este: