Poezii despre existență și internet
poezii despre existență și internet.
Unui Internaut
Te distrezi ca un retardat pe internet
Printre jocuri și poze obscene
Nu simți că moarte se strecoară în suflet încet
Iar neuronii se sinucid de atâta lene
Te distrezi pe mesenger ca un bufon
Pe Facebook sari de la o adresă la cealaltă
Deși în viața reală ești total afon
Folosești calculatorul ca pe o unealtă
Să îți ajustezi existența de retardat
Ca o ultimă variantă pentru viață
În care neantul îți este aliat
Iar prezentul se vinde pe nimic în piață
poezie de Iustinian Zegreanu
Adăugat de Iustinian Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desuetudine
În timp ce stațiile de emisie
își prostituează frecvențele
pe trotuarul eterului supra-aglomerat
iar cablurile de televiziune, telefonie și internet
înnoadă singurătățile,
desueta cutie poștală
așteaptă și acum
o scrisoare de dragoste
chiar din partea lui Dumnezeu,
din ale cărei promisiuni
să-ți hrănești
partea vie rămasă din tine
când nu mai ai loc pe lume
de-atâția oameni care nu există.
poezie de Traian Călin Uba din Și totuși, rodim
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
A fost odata prin '80,
A fost ca-ntr-o poveste,
Ce n-o sa mai vedem in veci,
Doar in memorii este.
O lume fara internet,
Laptopuri sau Ifoane,
Statea intregul tineret,
Afara pe maidane.
Nu exista mobil cu SIM,
Pentru a da de stire,
La ora care sa ne gasim,
Sau locul de-ntalnire.
Conectia noastra nu era,
Prin Wi-Fi si Facebook,
Nici bateria nu slabea,
Cand ne urcam in nuc.
[...] Citește tot
poezie de Ionică Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
În gară (nu e de mirare),
Găsești W. C.-uri de valoare...
Găsești în ele și cuier,
Să îți agăți ce vrei în el.
Miroase parcă a...
Pe jos e mult prea nespălat,
Însă plătim ca-n occident.
Păcat că nu e internet.
Cu-aerisire la... pardon,
Plătești, dar ai condiții, John,
Și ușurel și delicat,
Dai drumul la... edulcorat.
E trai, vă spun, adevărat!
Aici săpun a existat,
Dat aparatul, mama lui,
Cum fuse agățat în cui,
[...] Citește tot
pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să te rogi
să te rogi să fii puternic ca Atlas sau ca Hercule,
să te rogi să fii de veghe pentru fețe somnambule,
să te rogi să poți desprinde adevărul din minciună,
să te rogi s-ai mintea clară într-o lume-așa nebună!
să te rogi să-ți pună alții cât mai multe bețe-n roate,
să te rogi să poți învinge târâindu-te pe coate,
să te rogi ca-n lumea-ntreagă să înceapă o schimbare,
să te rogi să vezi mulțimea renunțând la celulare.
să te rogi ca poezia să ajungă mai iubită,
să te rogi ca aforismul să ne scape de ispită,
să te rogi să nu existe internet și dependență,
să te rogi ca ea, natura, să ne scape de demență.
să te rogi să fii puternic ca Atlas sau ca Hercule,
să te rogi să fii de veghe pentru fețe somnambule,
să te rogi să poți desprinde adevărul din minciună,
să te rogi s-ai mintea clară într-o lume-așa nebună!
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neclaritate
Ptiu, drace, mă crucesc de ce și cum
Să pună taxă pe micul dejun,
Căci taxe s-au tot pus și-n disperare
De avuții, mai mulți stau în picioare.
Taxă pe drum?! Hai, fie, treacă meargă,
Dar asta-a speriat o lume-ntreagă...
Păi la atâtea "E"- uri ingerate
Să mai plătim și altă taxă, frate?!
Dar pentru cei care-au mâncat o lume,
Ce puii mei de taxă se mai pune?!
Și pentru flota-n urmă dispărută
Ce pește de la cap o să se-mpută?!
Că "Roșia Montană" nu mai e
S-a pus vreo taxă?! Nu! Atunci de ce
Dacă mâncăm pateu cu zgârci sau poate
Fasole cum se face la români,
Bătută deseori, de foc, cu lanțul,
Se pune înc-o taxă, oameni buni?!
Că vorba-aceea, gazele sunt scumpe...
De toate astea parcă mi se rupe!
[...] Citește tot
pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lume de roboți
Trăiesc într-o lume plină de roboți,
Programați de același soft,
A căror existență este total dependentă
De gadgeturi,
De universul rece al tehnologiei,
O lume-n care inteligența artificială deține controlul,
Și-n care căldura umană se pierde-n "like-uri", "sms-uri",
Prietenii și interacțiuni virtuale.
Cerneala, tușul, instrumentele de scris
Au primit un șut în fund de la tastaturile performante,
De la touch screen-uri și comenzile vocale.
Emoția dragostei
Nu se mai măsoară în bătăile inimii,
Ci-n conturi, cifre, impresii materiale ori coduri de bare.
Șoaptele pline de tandrețe
Nu se mai spun în parcuri ori în îmbrățișarea unui dans.
Ele se scriu pe mess, WhatsApp, twitter ori instagram.
Sintagma "a face dragoste" este desuetă;
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglindiri... în cioburi
Mi-am scos din suflet la mezat
Cu gând să facă toți la fel
Și doar mă simt ostracizat
Mă pedepsind, fără vreun țel.
N-am ascunzișuri de substanță,
Trăiesc în limita rușinii,
Am crez de minimă importanță
La tot... Că-s parte omenirii.
Aștept cu sufletul la gură
-De când din naștere sunt parte-
S-avem aceeași aventură,
Că-n fond nimic nu ne desparte.
Dar nu-i răspunsul pe măsură,
E lumea toată mitomană...
Se practică ades "arsură"
Justificând-o "cleptomană"?...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă moartea nu-i sfârșitul
Dacă moartea nu-i sfârșitul, aș vrea să știu ce este.
Noi pentru eternitate nu existăm,
exceptând clipa de acum.
În pelerina mea de detectiv, m-am cățărat pe coama acoperișului,
apoi, am făcut un pas în spate
și-am aprins un chibrit, să-mi luminez viața;
în timp ce ardea, s-a pierdut în întuneric,
neluminând nimic, doar pe ea însuși.
Mi-am văzut viața căzând și m-am gândit:
Well, pupă-n fund toată știința mea-într-ale fizicii!
Timpul s-a consumat sau nu există,
Dar știu un lucru:
Viața trece prin noi cum trece lama
bambusului în creștere prin prizonierul prăbușit în poiană
ne intră prin sânge, prin capul care țipă de durere.
Viața este ceea ce li s-a întâmplat deja celor morți.
Nu existăm pentru totdeauna,
ci doar acum.
Viața trece prin noi precum raza
[...] Citește tot
poezie de Robin Hitchcock, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai iubirea
Pe lumea asta poți avea tot ce dorești.
Dacă ești trist, iubire nu găsești.
Nu ai nimic de n-o să ai iubire
Și-n suflet acel strop de fericire.
În viață de n-ai spus la cineva
Un sincer te iubesc, nu vei avea
Lumină-n suflet și în gânduri pace
Și-atunci în tină sufletul va zace.
Iubirea cere sacrificii, plâns.
E-un drum până la stele, nu-i apus...
..................................................
Deschide-ți sufletul. Ea-i ca o carte
Cu litere rotunde, argintate.
Iubirea n-are granițe, nu-i joc,
Treci prin iubire, poți să treci prin foc.
Să nu trăiești în viață doar mințind,
Ci doar cu vorbe calde de alint!
Spune-i cuvântul te iubesc
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre existență și internet, adresa este: