Poezii despre existență și schimbare
poezii despre existență și schimbare.
Destin de rezervă
Dragă Kitty faptul că există omul Înseamnă
că lumea (n-)are (nici)un sens Legile sunt din
ce în ce mai dureroase Iar libertatea-i practic
imposibilă Toți vor și nimeni nu face nimic
Totu-i uzat iar piese de schimb din păcate nu
există Nenorocire debordantă cu flori
Homo excitus est
Ave Anna Frank
poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (29 iunie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Limpezimea din centrul bobului de rouă
schimbă totul. Acum dragostea mea
nu mai are margini.
Ai auzit, se spune că există
o fereastră care se deschide de la
o minte către cealaltă; dar dacă nu există
perete, nu există nevoia de a construi o fereastră sau un zăvor.
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eros și Thanatos
Există o anumită lumină în tablourile lui El Greco
În aerul saturat, cel mai frecvent înainte de furtună,
În focul care nu arde,
În flacăra care se stinge brusc
Ca viața sau dragostea.
Eros și Thanatos sunt aproape aceiași,
Pentru că nimic nu se schimbă, poate numai lumina,
Când în ochii tăi își pierde strălucirea nereflectată.
poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crezul lumii și al meu
Pandemia poate schimba lumea,
dar nu-L poate schimba pe Dumnezeu.
Este crezul lumii de acuma,
cu siguranță este și al meu.
Pământenii pot schimba planeta,
dar nu pot schimba și Universul.
Ei pot schimba vieții rețeta,
dar nu pot schimba timpului mersul.
Acesta este crezul lumii,
Acesta e și crezul meu.
Credința e Zeul Înțelepciunii.
A fost, există DUMNEZEU.
poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am vrut să mă schimb
Am vrut să mă schimb pe unul mai bun,
L-am căutat cu lumânarea,
Înalt ca bradul, curat ca floarea,
Și care noaptea să doarmă tun.
Ce, cu mândrie, să-și zică: unul
Ca mine-n lume nu mai există.
Frumos, cu educație ateistă,
Poți să îl cauți să tragi cu tunul.
Ce bine! Ce bine! Ce bine!
Și, pe de altă parte, vai ce păcat!
Nimeni n-a vrut să se dea pe mine
Și de-aceea am rămas neschimbat.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi schimba lumea pentru tine
mint
pentru noi
fără tine lumea mea nu există
de mâine o voi lărgi
să te încapă
să mă cuprindă
mint
mâine lumea o să ne înghită
și vom deveni banali
dar azi lumea mea începe cu tine
iar mâine e deja departe
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naluca
Nălucă.., te- ai zămislit!
Viu te creezi încrezut în credințe,
Pe malul visărilor, pe dealul uitărilor
Te plimbi tu, nălucă.
De vântul schimbărilor tace,
Tu nu exiști..,
Nălucă!
Puf de fum de țigară,
Al zâmbetului de divin ești tu, nălucă!
poezie de Florin Dragoș Minculescu (14 aprilie 2016)
Adăugat de Florin Dragos Minculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Andru plângând
Trec prin starea acestui suflet
posibile existențe -
un năvod mortal ce smulge în sus
totul, lăsând numai absențe.
Las locului această-nfățișare
și o adorm, și o îngheț, și o țin
în pura suspendare
a celor care n-au venit și vin.
Nimic nu rămâne el însuși mai mult
decât o foarte singură dată.
Nu sunt vinovat că trăiesc
într-o lume întruna schimbată.
Numai un gând dacă-l întorc, de la tine,
nu mai regăsesc apoi, înapoia-mi, nimic.
Depun mărturie-n genunchi despre-aceasta,
cuvinte pentru nici o ureche ridic.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
Amintiri nu are decât clipa de-acum.
Ce-a fost într-adevăr nu se știe.
Morții își schimbă tot timpul între ei
numele, numerele, unu, doi, trei...
Există numai ceea ce va fi,
numai întâmplările neîntâmplate,
atârnând de ramura unui copac
nenăscut, stafie pe jumătate...
Există numai trupul meu înlemnit,
ultimul, de bătrân, de piatră.
Tristețea mea aude nenăscuții câini
pe nenăscuții oameni cum îi latră.
O, numai ei vor fi într-adevăr!
Noi, locuitorii acestei secunde
suntem un vis de noapte, zvelt,
cu-o mie de picioare alergând oriunde.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șarpele
Noi, astăzi n-am fi existat,
-Să ne-amăgim cu chiu cu vai-,
De nu ar fi intrat în rai,
Vestitul șarpe, blestemat
Iar Eva, s-a destrăbălat,
Că și Adam în acel plai,
Avea un șarpe fără bai,
De ce, parșiva l-a schimbat?
Se pare că, deși plăpândă,
Era cum zis-a, cam flămândă:
- "De cele ce s-au întâmplat,
Adame-mi pare foarte rău
Că ai și tu, e-adevărat,
Dar este vai de capul său!"
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2010)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre existență și schimbare, adresa este: