Poezii despre jocuri și urși
poezii despre jocuri și urși.
Copilul pictor (Cristinei)
Prin mâna ta din basm apar
Prințese, zâne, ursuleți,
Feciori de împărat. Răsar
Voinici cu buzdugan, isteți;
Arici, albine, brotăcei
În joc sprințar se veselesc,
Ce zarvă mare mai fac ei,
Se dau de-a dura, se trântesc!
Și uite tu, ce ochi frumoși
Au cei ce te iubesc nespus
Și scapă-o lacrimă, duioși,
Când viața lor e la apus,
Fiindcă tu, un pictor mic,
Atingi cu pensula culori
Și deodată, din nimic,
Răsar pe fila albă flori.
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ursul cu crin
Se odihnește subt prunii bisericii, adulmecă
arhaicul vânt. O fată i-a pus ieri in brațe un crin.
Va mai trece printr-o mie de sate.
I se va-ntinde prescură, pe drumuri stropite cu vin.
Bolnavii de oase din cele o mie de sate
în cale-i s-aștern. El îi calcă de rău. Și de bine
el joacă, vorbe uitate spunând lângă umerii lor.
Spre seară boala iese din casă, din gând și din vine.
Are-un mers larg, când purcede, ca de-mpărat.
Chihlibar - miez galben - poartă subt fruntea-n apus.
Cu mânile - în stânga și-n dreapta - pare că veșnic
și-ar împărți pădurile, ce le are în țara de sus.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te joacă la cărți
Te joacă la cărți, măi băiete,
La zaruri femeile-s tari,
Nu te hlizi, Marinete,
Mergi cu aleasa spre-altar.
Vezi ce ochi mari are zâna,
Parcă sunt lacuri din Nord,
Simți cum zvâcnește iar vâna?
Hop, ai sărit peste bord.
Acum înoată în beznă,
Te vor culege urși albi,
n-ai fost circar, în arenă
nu intră cei leneși și slabi.
Ia, încordează-te o clipă,
Totul e-un joc fără sens,
Dă din picioare și țipă,
Poate te-aude Saint-Sens.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petrecere
Pe un drum prăfos de țară
Trece țanțoș o fanfară
Cu alămuri și timpane
Iar în zbor trec avioane.
Atmosfera e festivă
Trece și-o locomotivă
Deși drum de fier nu este
(dar asta-i altă poveste).
Dobitoace diferite
Mai istețe, mai tâmpite
Așteptând ziua să treacă;
Ici un cal, colo o vacă.
Vacă suprarealistă
Nu dă lapte și e tristă
Tristă e că toată vara
N-a văzut trecând fanfara.
[...] Citește tot
poezie de Mihail Mataringa (2 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dans pagan pentru sarut
Să povestim un pic de urșii cu măști de dans sălbatic,
Să povestim despre legendele murelor din gura lor
Și de mierea furată cu laba
Să deschidem natura din cutie ca hoții de buzunare
Furând-o de un strop de rouă,
De fantasme ce aleargă în venele mele
Cu gust de tine.
Noi doi descoperim cuvântul
Limba și sufletul,
Sunetul și gura
Ce se înnebunesc în sărutul nostru aviatic
De pe cerul surprins cu lacrima, cu tunetul,
Cu norul ce descoperă forma
Ne putem juca un pic cu doi nori
Transformați în ecou?
Ți-aș fi peștera în care tu ai fi ecou
Ca și gura ta sărutată de mine
[...] Citește tot
poezie de Ioana Camelia Popa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum ai ajuns copilărie...
Cum te-am lăsat copilărie, pe străzi, prin parcuri, pe trotuare,
Pe leagăne și printre blocuri, cui ne-ai lăsat acum tu oare!?
Eram cuprinși de Baba Oarba și urmăriți de Nouă Pietre,
De-a v-ați Ascunsa și-Omu' Negru, pân-ajungeam sleiți la vetre;
Cu ce-ai rămas copilărie, noian de jocuri pe pavea,
Desene, cu șotron și tenis, dar cine nu le agrea!
Dar rațele și vânătorii, cu țară, țară vrem ostași,
Cu jucărele mici de plastic în cowboy și în apași;
Unde-ai rămas copilărie cu telefonul fără fir,
Cu lapte gros sau capră nouă, coarda, batistuța, tir,
La cartonașe, cuci, miuțe, și mațele-ncurcate, știți?
Leapșa, bâza și ursul doarme, eram cu toții nelipsiți!
Cum ai ajuns copilărie, ecoul tău e cam pustiu,
Acum te joci printre tablete, între rețele, eu ce știu?!
N-ai haz deloc și viață-n tine, te pierzi prin rânduri pixelate,
Arareori mai vezi ici-colo, copii în jocuri"demodate"...
Dar ce sunt eu să judec timpul dar spun cu gândurile-mpăcate,
Încă-mi trăiesc copilăria, dincolo de maturitate!
poezie de Vasile Zamolxeanu (23 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ținea
ursulețul de pluș strâns
în brațele ei micuțe
nu s-ar despărți nici
odată l-a pierdut în parc
pe o bancă udă
era legătura cu mama ei
atât mai avea de la ea
dormea cu el în brațe
mânca cu el
se juca cu el
acum învăța cu el
îl învăța să zică mama
învață mai greu ursulețul
era de pluș de aia învață mai greu
îi povestea că era o fetiță aban
donată unor bunici bătrâni
ținea ursulețul sub umbrelă
și plângeau amândoi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mă în pace, zgâtie!
Pe pielea mea ca pe un palimpsest
cum face viața câte o năzbâtie
o notează sadic manifest
și-o port ca pe un sac ca pe un lest
lasă-mă în pace zgâtie!
M-a pus la colț cu bobârnace
ca pe un urs pe care-l înveți să joace
pe tabla înroșită
pe plită
n-are principii numai capricii
și dă tare cu zgârbaciul
că m-a adus pe mine cârpaciul
să fac nu ce vreau
ci ce-i place
degeaba îmi crapă pielea
degeaba îmi urlă țeasta:
ce viață e asta?!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Papucul păpușii
Toată lumea cred că știe
Ce este o jucărie;
Și copiii și nepoții
Se joacă pe rând, cu toții,
Cu păpuși, urși, o pisică
Sau locomotivă mică.
Uite, eu am o păpușă
Care-i tare jucăușă.
Dar ce des pierde, sprințara,
Un cercel, inel, brățara...
În picioare-avea papucii
Și-au fugit de ea, năucii,
S-au ascuns o zi întreagă
Și păpușa cum s-o dreagă?
Căutându-i eu în casă
Am găsit unul sub masă.
Celălalt, nici gând s-apară,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Gabriela Gențiana Groza din Papucul păpușii (2001)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Imposibila nuntă
Munții mei duhovnici au intrat în ceață
Clopote bătrâne bat pe mănăstiri
Când miroase-a iarnă, nunțile îngheață
Pentru noi lunatici, imposibili miri
Vin să ți se-nchine vânturi și dihanii
Viscolul asupră-mi cade ca un lat
Și ți-aș face-o nuntă cu un sat de sănii
Și cu felinare și cai înstelați
Îmbracă-te-n alb, preafrumoasă mireasă
Așa se cuvine în drama ce-o joc
Pe urmă plecăm fiecare acasă
Și munții vor pune misterul la loc
Pân-o să se-ntâmple tu vei fi căruntă
Mie o să-mi vină cea din urmă zi
Și va fi și-aceea tot un fel de nuntă
Și-mi vei duce grija și te voi iubi
Ți-am adus, mireasă, munții mei cu noapte
Nunți de animale se petrec în munți
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre jocuri și urși, adresa este: