Poezii despre religie și tigri
poezii despre religie și tigri.
Anarhia în stare pură
Prietenul îmi vorbește de libertate,
Egalitate, fraternitate, dar ține în cușcă
Puii de tigru, șapte, o anarhie pură domnește
În mințile noastre, știm ce este un cățel,
Nu știm ce este un om, mângâiem cățelul,
Eu îi iubesc, vă asigur, inspir cu nesaț viața,
Păstrez câteva viniete de melancolie,
Mă sufoc uneori din lipsă de ceva adevărat,
Pur, cum ar fi anarhia din capul nostru,
Dar care nu se trădează nicicum.
Ne lipsește, vorba lui Allen,
Magical Blend. Ca și instalatorul, duminica,
Poate și Dumnezeu
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suferința
Îmi place a naturei sălbatecă mânie,
Și negură, și viscol, și cer întărâtat,
Și tot ce e de groază, ce e în armonie
Cu focul care arde în pieptu-mi sfâșiat.
La umbră, -n întunerec, gândirea-mi se arată,
Ca tigrul în pustiuri, o jertfă așteptând,
Și prada îi e gata... De fulger luminată,
Ca valea chinuirei se vede sângerând.
Încerce acum soarta să-mi crească suferirea;
Adaoge chiar iadul șărpi, furii ce muncesc;
Durerea mea e mută ca desnădejduirea,
E neagră ca și ziua când nu te întâlnesc.
Căci astfel e acuma viața-mi osândită,
O lungă agonie în care tu domnești;
La glasu-ți, la privirea-ți simț inima-mi izbită,
Luptându-se-n convulsii cum nu-ți închipuiești.
[...] Citește tot
poezie de Grigore Alexandrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între două hăuri destul de abstracte
calea de mijloc e doar o frânghie subțire
pe care unii filozofi dansează step
pe când sărmanii o petrec în jurul gâtului
doar doar vor atârna mai drept
în bătaia gândurilor în mângâierea dezastrelor
fiecare încercare de a măsura adâncurile
ca dealtfel toate acele încercări disperate
de a delimita într-un fel răul deșimairău
(ca pe o bănuială ciudată numită dumnezeu)
nu este altceva decât un antrenament al îngerilor
de a nu cădea sau de a nu se da la fund
înainte de a împleti lumina cu lacrima într-o cărare mai largă
..................................
dansăm în jurul macului din centrul universului
uite îți promit că muzica va cânta la infinit
nu băga în seamă toate tristețile mele
oricum fericirea se numără din doi în doi
rotund sferic elicoidal
din elipsă în elipsă
precum cască ciocul puiul păsării albastre
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Origami cu inima ta
ți-am modelat inima din hârtie glasse și am lăsat-o să plutească
e sărbătoarea felinarelor au coborât dragonii pe pământ să danseze în jurul ei
odată îți desenam căsuțe din flori de cireș
acum trupul meu te primește în amurguri
ai putea fi o ceașcă de ceai pe care o sorb în ajunul unei bătălii sau o pivniță cu vinuri
îți adulmec treptele a vioară și tâmplele a săruturi o să mă rostogolesc in jurul tău ca o piatră or să mă ardă palmele când te ating simt că port în mâini o văpaie
fă dragoste cu mine
ești cuptorul nelipit părul plin de omizi și cățelușa cu o labă bolnavă
fără să știi m-ai desenat când erai copil îți înmuiai pensonul în destin colorându-i apa sunt avionul de hârtie cu care trimiteai bilete în necunoscut prin clasă
în gimnaziu eram cartea ta ascunsă sub pătură iar tot liceul aveai înaintea ochilor printre litere două buze roșii
inima ta e o centrală origami atunci când nu ești aici modelez hârtia strălucitoare în toate felurile închipuindu-te
mâinile îmi tremură uneori și îmi iese ba o ceașcă de ceai din care te prelingi ba o ideogramă cu mâinile întinse soarele merge înaintea ta cu o lance spre o mănăstire zen duce amintirile care or să coboare în ghirlanda de ylang-ylang o să le dirijezi cu un bețigaș și o să le împarți copiilor
dă-mi mâna să modelăm cel de-al 365-lea origami
pe insula hokkaido primăvara va sosi fără degete rosii de vrăjitoare fetele iși vor îmbrăca pentru prima oara kimonoul undeva sus pe faleze
un călugăr ține soarele în palmă și modelează din argilă un tigru sub pământ
poezie de Laurențiu Belizan (2 septembrie 2008)
Adăugat de Laurențiu Belizan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geniul gloatei
există îndeajuns de multă înșelăciune, absurdă violență plină de ură în omul
de rând pentru a aproviziona orice armată sau orice zi anume
și cei mai pricepuți în crime sunt cei care predică împotriva crimelor
iar cei mai dedați urii sunt cei care preaslăvesc dragostea
și cei mai meseriași în război sunt cei care laudă pacea
acei care predică despre Dumnezeu, au nevoie de Dumnezeu
acei care predică despre pace nu au pace
acei care predică despre dragoste nu au dragoste
ferește-te de predicatori
ferește-te de așa zișii cunoscători
ferește-te de cei care citesc mereu cărți
ferește-te deopotrivă de cei care detestă sărăcia
și de cei care sunt mândri de ea
ferește-te de cei care sunt gata să te laude
căci au nevoie de laude în schimb
ferește-te de cei gata să interzică ceva
întrucât le este frică de ceea ce nu știu
ferește-te de cei care au nevoie de gloată căci
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jucăria săracului
Din toate pachetele de țigări
îmi voi construi o armată de roboți
cum făceam în copilărie
și voi cuceri lumea
începând de aici
de unde colțul peretului
se întâlnește cu colțul peretului
aici îmi voi scrie un manifest
împotriva oamenilor mari
a cojilor de nucă pe care
mi-așez genunchii de bunăvoie
și mă rog
lăsându-mi deoparte jucăriile preferate
caraghiosul de mucava mișcat cu o singură sfoară
fierararii care bat nicovala
călărețul și calul a cărui coadă e un fluier
bucata de oglindă ciobită care reflectă soarele
[...] Citește tot
poezie de Adrian Diniș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un om viu
Sunt un om viu.
Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin.
Abia am timp să mă mir că exist, dar
mă bucur totdeauna că sunt.
Nu mă realizez deplin niciodată,
pentru că
am o idee din ce în ce mai bună
despre viață.
Mă cutremură diferența dintre mine
și firul ierbii,
dintre mine și lei,
dintre mine și insulele de lumină
ale stelelor.
Dintre mine și numere,
bunăoară între mine și 2, între mine și 3.
Am și-un defect un păcat:
iau în serios iarba,
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din O viziune a sentimentelor (1964)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Non sens
Dac-ar fi să credem toate câte biblia ne spune,
Am ajunge la concluzii, drept vorbind, nu tocmai bune.
Să luăm Facerea Lumii, uite-așa, la întâmplare;
Se poate ca subiectul să producă consternare.
Îmi cer scuze, dar să zicem, un roșu sau arăpel,
Un peon sau un pigmeu, ar vorbi în acest fel:
De pleci hai-hui de la Adam și urci genealogia,
Mergând pe drumu-ntortocheat ce l-a trasat religia,
Trecând prin zeci de mii de neamuri și generații fără număr
Și dacă mai forțezi puțin veșnicia cu-al tău umăr,
Undeva-n eternitate, te vei întâlni cu mine.
Nu-i poveste, nici minciună, poate controla oricine,
Rudă sunt direct cu Noe și prin el sunt cu Adam,
Iar în vinele-mi de gumă, sânge de la dânșii am,
Însă... nu știu după cine; după mamă, după tată...
Iată veșnica problemă ce n-ați pus-o niciodată.
Cam așa vorbea odată un june cu multă limbă,
Care cu închipuirea rânduirea lumii schimbă.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru că meditez la Motanul meu Jeoffry
Pentru că meditez la Motanul meu Jeoffry.
Pentru că el e slujitorul Dumnezeului cel Viu,
pe care-L servește zilnic cu credință.
Pentru că de la prima vedere a gloriei Domnului la Răsărit
el, în felul lui, I s-a-nchinat.
Pentru că asta se face prin rotunda încununare a trupului
de șapte ori cu grațioasă rapiditate.
Pentru că el sare să prindă aroma de cătușnică,
o binecuvântare a Domnului, un răspuns la rugăciunile lui.
Pentru că se răsucește-n orice ghicitoare pentru a-i afla răspunsul.
Pentru că, făcându-și datoria și primind binecuvântarea,
el capătă tot mai multă încredere în sine.
Pentru că așa ceva se face în zece feluri.
În primul rând, el se uită la labele din față, să vadă dacă-s curate.
În al doilea, împinge cu labele-n spate, să se-asigure că locul e liber.
În al treilea, își extinde trupul cu labele întinse-n față.
În al patrulea, își ascute ghearele de-un lemn.
În al cincilea, își curăță blănița.
În al șaselea, se rostogolește pe mochetă.
În al șaptelea, se puricește pentru a se asigura
[...] Citește tot
poezie de Christopher Smart,1722-1771, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Roosevelt
Cu o voce din Biblie sau cu versuri de-ale lui Walt Whitman
Ar trebui să vin acum spre tine, Vânătorule!
Primitiv sau modern, simplu sau complicat,
tu semeni puțin cu George Washington și mult cu Nimrod.*
Tu ești Statele Unite,
tu ești viitorul invadator
al Americii noastre cu sânge indian, o Americă naivă
care se roagă încă lui Isus și vorbește încă spaniola.
Ești un exemplar falnic și puternic al rasei tale;
ești cultivat, ești abil; ești opusul lui Tolstoi.
Când vine vorba de domesticirea cailor sau de uciderea tigrilor
ești un Alexandru Macedon, un Nabucodonosor.
(Tu ești un profesor de energie,
cum spun țicniții din zilele noastre.)
Tu crezi că viața este foc,
că progresul este o erupție;
unde pui glonțul
acolo pui viitorul.
Nu.
[...] Citește tot
poezie clasică de Ruben Dario, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre religie și tigri, adresa este: