Poezii despre religie și urâțenie
poezii despre religie și urâțenie.
Infidelitate
Crezare îi dai și îți ia țel...
E infidel.
Muncești pe bani, și-ți dă nițel...
E infidel...
E lup, te-ar rupe... și-a zis... miel...
E infidel.
Arama, "gold" îți dă-n inel...
E infidel.
Fier ruginit ți-l dă oțel...
E infidel.
Îți vinde clopot... clopoțel...
E infidel.
E hâd, mesaj de ghiocel...
E infidel.
Uman culcat, trezit cățel...
E infidel.
Cuțit înfipt în piept... penel...
E infidel.
Convins de vină... nu e el...
E infidel.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânele
În vechile orașe cu străzi întortocheate
Pe unde chiar urâtul surâde-ncântător
Pândesc, purtat de toane fatale, cam ciudate
Făpturi trec garbovite, c-un ce fermecător.
...
Făcându-și din durere un strop de miere-ascuns
... bătrâna dreaptă încă și mândră stă deoparte
...
Cu ochii-i de acvila clipind privea departe;
De marmur fruntea-i parcă spre lauri se-nalță!...
....
Astfel vă duceți toate, răbdând și fără plângeri
Prin hăul de orașe, voi mame ce-ați trăit
Cu inimi sângerate, voi curtezane-ori îngeri
Al căror nume-odată de toți era rostit.
....
Voi ce-ați trecut prin glorii, făcând din grații jocuri
Nu vă mai știe nimeni! Cheflii neomenoși
V-aruncă-n treacăt vorbe de dragoste-n batjocuri;
Pe-ai voștri pasi fac schime copiii ticăloși
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă
1
Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă
Se prăbușesc din ceruri ca fiarele-nsetate
Să sfâșie pământul și vântul cum ne bate
Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă?
Acum e clipa aia măreață, hai la luptă
Dă-mi merele, frumoaso, arată-ți coapsa dulce,
Să nu lăsăm zăpada cea pură să ne spurce -
Și luna de durere pare acuma suptă
Pe fruntea ta senină se sprijină pământul
Auzi cum se-ndârjesc și stelele, și vântul
Vrând parcă să ne-nchidă în raiul lor ceresc
Hai, sfâșie-mi cămașa și caută-mi o armă
Iubirea mea se-ntoarce-n-potrivă-mi și mă sfarmă
De-aceea, minunato, candoarea ți-o cerșesc.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Lila
Adăugat de Madalina
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, adevăr sublime...
O, adevăr sublime - o, tinichea și paie!
O, poezie mândră - o, buiguit nerod!
Istorie spirată - minciună și bătaie,
Amor ceresc și dulce - a mucoșilor plod.
O, om, oglind-a lumei cu capul șui și sec,
Cu creierul ca ceata, cu coaste cie berbec,
Stăpân pe-a ta gândire - cum ești p-instinct stăpân
Se vede când femeia golește al ei sân.
Cind poala ș-o ardică, de pulpa-i vezi, stăpâne,
Tu nu surâzi cu râsul cel lacom și murdar,
Tu nu ești ca un taur și nu ești ca un câne,
Ce umil dă din coadă cățelei lui cu har.
Tu ești gelos - ferit-a... cucoșii doar și vierii
Au numai obiceiul de-a se lupta-n duel.
Tu nu ai patimi scumpe și lacrima muierii
Nu mișcă al tău suflet, nu-ntunecă de fel.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dor durut
(te pierzi în năluciri)
Precum o ciocârlie din ora dimineții
Dă geana de lumină pentru culoarea vieții
În focul rugăciunii te ține de-nceput
Când Clipa Infintă cânta de dor durut
am zis: mai jos de tine
vei regăsi un loc
în care zămislirea-i
o moară cu noroc
acolo unde răul
se încurca-n iubire
se puse sămădăul
la grea nelegiuire
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un plâns cât toată suferința
în țara care a arestat lumina
oamenii suferă, se ofilesc și mor
răpuși de întuneric și uitare
cuvintele sângerează pe străzi în tăcere
singurătățile separă oameni de suflete
iar ochii apoși privesc fără să vadă speranța
venin. atmosfera e plină de venin
întunericul ne înghite pe rând, nemestecați
un șir imens de Iona în burta chitului
preacurvia a mai fost strivită cu foc
și deșertul încă poartă urma răutății scrisă în carne
azi curva sulemenită stă iar pe tron de ocară
fie numele tău șters dintre numele viilor și morților
sămânța ta fie risipită în cele patru vânturi să nu te mai aduni
nici măcar în cenușa aducerilor aminte
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prefață
Greșelile, păcatul, zgârcenia, prostia
Ne-aruncă-n suflet zbucium și-n trupuri frământări
Și noi nutrim cu grijă blajine remușcări
Așa cum cerșetorii își cresc păducheria.
Păcatele ni-s aspre, căințele mișele,
Mărturisirea noastră ne-o răsplătim din gros
Și iar ne-ntoarcem veseli pe drumul gloduros
Crezând cu lacrimi sterpe că ne-am spălat de rele.
În mrejele pierzării prelung Satan ne plimbă
Și sufletul ni-l lasă vrăjit și vlăguit
Și al voinței noastre metal neprețuit
Acest chimist destoinic în aburi îl preschimbă.
Cu sfori ascunse, Dracul ne prinde și ne joacă!
De tot ce-i murdărie ni-i sufletul atras;
Spre Iad în orice clipă ne scoborâm cu-n pas,
Senini, printr-o adâncă și scârnava cloacă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Poezie" în canoane contemporane
Îmi epilez cuvintele de frumos
pentru a nu deranja importanța de a fi prost
a faunei saloanelor urâtului
care are impresia că e...
(habar n-am ce, în afară de ceea ce e)
în grobianismu-i deșănțat
ridicat la rang de moda zilei
să nu-i tulbur autoadmirația
cu circuit închis
născută din stimă de sine excerbată
fără acoperire
și cosmetizată cu disperare
cu praf de apă
pulverizat de ceața minții
și sărăcia duhului
în dobândirea precarității
dubioșeniei hrănite constant
cu inconștiența
inexistenței paroxistice
care zace stivuită în baloți
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot să uit!
Nu pot să uit... să nu spun cuvinte
căci spinii sunt sensuri
care înțeapă durere
durere care picură-n sănge
și ele au ajuns cuvinte schilodite
în cuie bătute și-n nedreaptă
și-n a dreaptă și stângă cruce
și-n balanță,
căci ei nu vor să judece!
Nu... nu mai vreau să fie răul și urâtul
încă rămas în lume, umanizat
și pus pe odăjdii în față!
Să uităm coșciuge, cranii, oseminte
morminte-n noapte
inchiziție, sânge, schilodire
și suflete moarte-n ochii vieții
Nu mai vreau oase boante-n minți închise
neguri încinse ce-aduc autoflagelare
catalige-n cuvinte și răsturnate sensuri
vedere întunecată
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (iulie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni nu știe ce este al șaselea simț
Nimeni nu știe ce este al șaselea simț,
am pierdut, sigur, simțul frumosului,
vine un urangutan zbiară la sfinți,
sfinții se sperie și ne lasă,
am văzut în Brazilia o statuie dedicată gândacului,
poate că nu în Brazilia, poate aici, la noi,
pe stradă circulă bicepși, cu multă nonșalanță.
Bicepșii și explozibilii conduc lumea.
În Grădina Raiului au pătruns ierbivorii,
au mâncat florile, Pomul Cunoașterii,
Cățelul Pământului latră întruna,
nu ai ce face, vocea mea nu acoperă
vocea urâtului, rime, metafore mai există,
dar unde e Poezia? Poezia a murit
strangulată de răufăcători.
Nebunia, pruncia, bătrânețea și bolile sunt omenești,
dar cine le recunoaște dreptul la existență?
Mi se spune nu te lamenta, ești penibil,
da, sunt foarte penibil, ca Regele Lear,
ca Hamlet, Ofelia, planeta maimuțelor devine
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre religie și urâțenie, adresa este: