spovedanie şi suflet

Primavara cu iubire-n suflet

Şi iată ca s-a înlănţuit
primăvara care râde
topită în culori de flori,
purtate de vântul blând
cu focuri roşii şi flăcări
multicolore pline de iubire,
iar sufletul omului devine
curat prin spovedanie
ş-apoi ploaia face dragostea
de înger cu atingerea ei fierbinte
şi vine sărutul tău ca un fulger.

poezie de Eugenia Calancea (23 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanie (Nu beau)

Nu beau,
Nu cânt
Şi nu iubesc!...

Sunt ca un vechi răboj de lemn,
Pe care-ncep să-mi recitesc
Înfrângerile-n sens invers,
Că-n suflet, fiecare semn
De pe răboj se schimbă-n vers...

Privesc pe cei ce trec mereu
Pe jos, pe sus, pe străzi, prin gări -
Botezuri, nunţi şi-nmormântări,
Şi parcă-n fiecare grup
Obiectul principal sunt Eu,
Ca aurul lichid din stup...

Şi mă revăd aşa cum ieri,
Şi patruzeci de ani în şir,
Schimbam cireşii-n palmieri,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Adevărul literar şi artistic, V, nr. 193 (17 august 1924)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solitudine

Solitudine

Pe nimeni nu aştept
Nu vreau nimic
Deşi la mine
Uşa sufletului
E mereu deschisă
Solitar si răvăşit
Salut.., dar
Nu aud nici un răspuns
Şi măna îmbrăţişării
Mi-a rămas întinsă.
Dau pasul mai grăbit
Sau mai domol
În ritmul vieţii
Şi a eului ascuns
Reazăm de mesteacăn
Umărul uşor, uşor...
Îi simt seva neatinsă
În alba lui scoarţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Silvia Mihalachi din Ştiri online bt, rubrica,, versuri din stradă,, (6 iunie 2020)
Adăugat de Silvia Mihalachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii

Ti-ar conveni să fii ce-ai vrea să-ţi fie
Tratându-te în băşcălie cu ironie
Maree să nu atingi luna cea prea arămie
Fluture legat cu mărăcini de câmpie

Să promiţi prin şoapte clipe de feerie
Primind doar trăirea lacrimei ruginie
Cuiva ce te iubeşte-n multă smerenie
Fi un suflet plin de tandrete, omenie

Şi vei fi icoană şi candelă ei vie
Pe genunchii fericiti de sfinţenie
Va fi ţie, iubire senin şi prietenie
Topire nisipului în spovedanie

Mereu cu sufletul fericit în mătanie
Pentru a ta sănătate multă bogăţie
O binecuvântare cu heruvimie
A vieţii spre adevărata veşnicie

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul spoveditului

M-am spovedit, mi-e sufletul curat,-
Păcate vechi aveam cu postomolul.
Mă căuta până şi Interpolul
Şi DNA-ul, la cât am furat.

Superiorilor le-am dat obolul.
Motive de câştig am speculat.
M-am spovedit, mi-e sufletul curat,-
Păcate vechi aveam cu postomolul.

Din funcţii nimeni nu m-a suspendat.
Pe-orice mişca pusesem monopolul,
Până ce fiscu-n conturi mi-a umblat,
Că ţineam banii-n bănci, ca nătăntolul.
M-am spovedit, mi-e sufletul curat...

rondel de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am iubit tainic un vis

Mă rog la cerul azi cernit
Deschide mi poarta raiului
Să ajung apusu mi hărăzit
Căci m am opus gândului

Eu am iubit tainic un vis
El inima mi a fermecat
Un soare mândru in apus
Ce sfântul duh mi la adus

Acum că eu m am spovedit
Să mi fie iertată fericirea
Sunt un suflet nu un spirit
Ce noaptea s a visat iubirea

De alte vise noaptea voi avea
Le voi trimite cerule spre tine
In stele aurii le voi transforma
Ajungă doar lumina lor la mine

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pogorârea din singurătate....

Eu cred că pogorârea în singurătate
se face în cea mai profundă linişte,
nu ştiu cum se numeşte
când ţi-e scris în destin
să simţi vibraţia cuvintelor
care tocmai pe tine te conţin...
când fiecare literă e un strigăt, o treaptă,
o vibraţie, o litanie
o larmă de voci, o chemare
o spovedanie/poate
de aceea hrănesc pasări ca şi cum...
mi-aş hrăni sufletul
(pentru câteva virtuţi mângâietoare)
şi pentru atât m-aş împărţi pe din două...
aşa m-aş rezidi azi: cu totul şi pe deplin
ca şi cum, visez să mai trăiesc (ceva)
ceva care să mă transforme... în rouă!

poezie de Daniela Pârvu Dorin din poem de duminica, Amprente (2 august 2020)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există în mine o parte din Dumnezeul tău

într-o zi voi tăia tot întunericul şi-ai să vezi
cum mă închin ca un soldat urmărit
de amintirile de pe front
cu trupuri mutilate
cu noroi şi cai ce n-au putut să treacă
peste şanţurile pline cu apă

într-o zi ai să mă vezi aşa cum sunt
carne
oase
poate şi un suflet aruncat acolo în grabă
iar Dumnezeul tău mă va recunoaşte
după toate cuvintele astea ajunse pe patul morţii
bătrâne
singure
gata de spovedit

într-o zi îţi vei da seama că Dumnezeul tău
m-a salvat de pe front
m-a scos din noroi

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul imposibilei reîntoarceri

Reflectând la ochiul mirat, deschis către lume,
Din care însăşi primăvara vieţii mele-a izvodit,
Retrăiesc întâmplări adunate-n câteva albume,
Şi,-n braţele acestei primăveri, mă las iscodit.

Întors în copilărie, sufletul încearcă să rezume
Tot ce,-n goana vremelnicei clipe,-a dobândit,
Reflectând la ochiul mirat, deschis către lume,
Din care însăşi primăvara vieţii mele-a izvodit.

Cum orice râu de munte, neistovit în spume,
Să nu se poată-ntoarce la izvoare,-i osândit,
Copilăria-i amintire ce devine terapie anume
Ce nu se poate repeta decât în dorul spovedit

Reflectând la ochiul mirat, deschis către lume.

rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Risipire

Mă risipesc pe lespezi de altar
Şi dor tăcut, precum un duh în moarte.
Azi ghimpi de foc în inimă-mi răsar...
Deşertăciuni în lumea asta-s toate...

Pe ceruite aripi scriu, murind,
Chemarea unui Tată-Dumnezeu,
Fiorii morţii-n noapte mă cuprind
Şi parcă nu mai sunt acelaşi eu.

De mir, mi-e gândul flacără şi vis
Şi iată!-s crucea jertfelor de sine.
Mi-e sufletul o floare de cais,
Când doar Iisus, să mă primească, vine.

Şi îngenunchi, precum un vreasc şi plâng,
Căzând în netrupească devenire...
În mine gânduri, voci şi fapte strâng
Şi cer răsplata ce mi se cuvine.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!