Poezii despre spovedanie și timp
poezii despre spovedanie și timp.
Echilibristică pe sfoara vremii
- De prea mult timp întoarcerile-acasă
Îmi par mai lungi și-atât îmi e de dor
Să stăm pierduți sub cetina rămasă
Pe neaua neatinsă... Să-ți strecor
Prin genele închise visul iernii
Ce ne-a unit odată, când pe zări
Călătoreau luceferii, eternii
Îndrăgostiți de alte depărtări.
Mă mint meschin că nu contează anii,
Aliniez secunde ce se duc
Către apus... Nocturne spovedanii
Se-aud în cer și ele mă seduc.
- M-aș îmbrăca în straie de-altădată,
La sanie aș înhăma doi murgi
Să spargă sub copite gheața mată
Și timpul să-l disece... Doi chirurgi
[...] Citește tot
poezie de Ioan Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înălțimile cerului
Înălțimile munților
taina spovedaniei
margine de timp
înflorind.
Doar acolo, singur
unești în tine
calda răsuflare a lumii.
Îngerii ne urmează cuminți
printre rădăcinile cerului
deseori așteptându-ne,
căutând-ne...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spovedanie (Nu beau)
Nu beau,
Nu cânt
Și nu iubesc!...
Sunt ca un vechi răboj de lemn,
Pe care-ncep să-mi recitesc
Înfrângerile-n sens invers,
Că-n suflet, fiecare semn
De pe răboj se schimbă-n vers...
Privesc pe cei ce trec mereu
Pe jos, pe sus, pe străzi, prin gări -
Botezuri, nunți și-nmormântări,
Și parcă-n fiecare grup
Obiectul principal sunt Eu,
Ca aurul lichid din stup...
Și mă revăd așa cum ieri,
Și patruzeci de ani în șir,
Schimbam cireșii-n palmieri,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Adevărul literar și artistic, V, nr. 193 (17 august 1924)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceremonie de visuri
Într-o zi geroasă,
mult timp de la ultima spovedanie,
în reflexia oglinzii mă privesc,
cu o inimă diversă vorbesc.
În versuri dezvolt acum expilicit
o lume din care alung urâțenia,
apoi să ies salvat și fericit
în ceruri senine să-mi așez ceremonia
visurilor pure din care renasc mulțumit.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surda n-aude, dar le potrivește
‒ Bună ziua, babă Leană!
‒ Ia, mănânc un pic de slană.
‒ Mătușico, bre, ești surdă?
‒ Nu doar slană, ci și urdă.
‒ Câți ani ai, cât ai etatea?
‒ O duc greu cu sănătatea.
‒ Ai trecut de nouăzeci?
‒ Mi-am făcut și loc de veci.
‒ Te-ai grijit, te-ai spovedit?
‒ Mă dor șalele cumplit.
‒ Mergi la doctor, iei pastile?
‒ Cât vrea Domnul să-mi dea zile.
‒ Mai ai vin în damigeană?
‒ Îi fac moșului pomană.
‒ Babă Leano,-ți place țuica?
‒ Să trăiești, mânca-te-ar muica!
[...] Citește tot
poezie de George Budoi din Poezii umoristice (27 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Spovedanie violetă
Stau ca barza-ntr-un picior,
Creierii mi-i pedepsesc,
Să gândească repejor,
Cum să spun că vă iubesc.
Pana o tot răsucesc-
(Până-acum am rupt vrei trei).
Vreau să spun că vă iubesc,
Precum mierea-n flori de tei.
Scriu și șterg, mă răzgândesc,
Vreau să vă colind frumos,
Să simțiți că vă iubesc,
Vreau s-o spun cât mai spumos.
Dar nu-mi iese, mă căznesc,
Să o spun mai somptuos,
Cât de mult eu vă iubesc
Și cât de năbădăios.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe, mereu vorbe
Singuri prin praful cuvintelor.
După colț s-au ascuns
cei doi martori ai
spovedaniei noastre.
Altarul tace,
asumându-și riscul unei aventuri.
Bat clopotele.
Într-o zi oarecare vântul se ține
de mână cu ploaia,
trăsătură specifică
amorezilor de duzină.
Vorbe, mereu vorbe...
Celelalte griji
se cațără în copaci.
Am ascuns cei două mii de ani
încărcați de păcate...
A sosit momentul, Doamne!
Eu sunt pregătită.
poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino!
Vino, iubite, în vara născută din noi,
Pocnesc de verde-crud gorunii trufași,
La nunta nostră de maci și de trifoi,
Licurici și cosași să avem nuntași!
Din noaptea caldă să ne facem o rugă,
Din lanuri, de secară și de grâu, icoane,
Când luna înoată precum o păstrugă
Printre stele desfășurate-n batalioane.
Vino, iubite, să înnoim cu toamna târg,
S-amâne iceberguri migratoare-n privire
Vino, iubite, cireșele negre dau în pârg,
Să profităm, dar, de-a verii milostivire!
Făr-a aduce credinței nicio defăimare,
Luăm în amintiri pierdutele strădanii
De-a ocoli pornirile sălbatice, primare,
Când lepădăm păcatele în spovedanii.
[...] Citește tot
poezie de Liliana Pușcașu-Ravar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spovedania unui păcat modic
Visez povestea ta,
în care stam cu capul pe genunchii tăi,
lângă geamul din colțul bucătăriei.
Un vis de colț, ca o floare.
Dar trăiesc cu un ceas ieftin,
ce zornăie zilnic,
înainte să-mi termin visul.
Oare ceasul e din lumea mea?
Poate nici nu m-am trezit!?
N-am găsit butonul roșu,
pentru resetul vieții.
Îmbrățișarea trebuie resetată,
adusă la setările din fabrica... copilăriei.
Vântuit de cutume sentimentale
și fericiri mediocre,
am asemuit pașii pe Lună,
cu urme de labe
în șosete ude,
prin baie.
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spovedania unui păcat modic
Visez povestea ta,
în care stam cu capul pe genunchii tăi,
lângă geamul din colțul bucătăriei.
Un vis de colț, ca o floare.
Dar trăiesc cu un ceas ieftin,
ce zornăie zilnic,
înainte să-mi termin visul.
Oare ceasul e din lumea mea?
Poate nici nu m-am trezit!?
N-am găsit butonul roșu,
pentru resetul vieții.
Îmbrățișarea trebuie resetată,
adusă la setările din fabrica... copilăriei.
Vântuit de cutume sentimentale
și fericiri mediocre,
am asemuit pașii pe Lună,
cu urme de labe
în șosete ude,
prin baie.
poezie de Cristian Pop
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre spovedanie și timp, adresa este: