Poezii despre logică, pagina 3
Poem criminal
toate amprentele lasă dureri, dar
până și luminolul
e inutil
nimeni nu poate detecta ravagiile
victimele colaterale zac îngropate adânc,
le știi doar tu și le enumeri în secundele
prea întunecate
inteligența nu ajută pe nimeni
logica la fel
nici măcar nu a fost nevoie de mănuși
un punct și o scrumieră
îți tulbură încă retina.
poezie de Irina Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arbore genealogic
Trunchiul familiei noastre
Are rădăcini adânci în timp.
Mulți se află printre astre,
Sau lângă zeii din Olimp.
La arbore genealogic,
Cu rădăcinile adânci,
Este știut și este logic
Crengile să nu îi frângi.
Că pe ele-au să rodească
Mugurii de viață nouă.
Iar omul o să dăinuiască
O eră, sau poate două.
poezie de Dumitru Delcă (8 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stimul
uite îmi acord acest timp
unui exercițiu de concentrare ascult sunetele
acestei zile de vară
nebuloasa nu are nicio logică
și de-ar avea ce are a face cu logica mea
n-are niciun rost sună ca și cum nu aș ști nimic
sau aș ști totul despre acea zi
atunci de ce să nu o ating
uite prevăd și privesc mai cu luare-aminte
nu ca să o mai descopăr încă o dată
și că va fi la fel de cald
luntrea mea ușoară cum e
o va străpunge și o va trece
pentru revărsarea
nesfârșitei promisiuni de bucurie
a curajului de a fi unde nu am fost
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trec
printr-un nor galactic su
focat de singurătate
aproape un veac
de poezie
cu sfere tele
portate dintr-un uni
vers cu rima astro
logică
un pumn de stele lus
truite impudic
de frigul u
man (!?) plierea spațiului
și zborul navelor
spațiale picioare dumne
zeiești
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stimul
uite îmi acord acest timp
unui exercițiu de concentrare ascult sunetele
acestei seri de vară
nebuloasa nu are nicio logică
și de-ar avea ce-are de-a face cu logica mea
n-are niciun rost
sună ca și cum nu aș ști nimic
sau aș ști totul
despre seara aceea atunci de ce să nu o ating
uite prevăd și privesc mai cu luare-aminte
nu ca să o mai descopăr încă o dată
și că va fi la fel de cald
luntrea mea ușoară cum e
o va străpunge și o va treace pentru revărsarea nesfârșitei
promisiuni de bucurie
a curajului de a fi unde nu am fost
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au urcat
pe scara omenirii acești bărbați
în negru care sunt xenoboți
urcați la naștere alături de noi
pentru că aparțin de
o
s
o
cietate secretă (?!) - călare
pe o rază de soare a
par în umbra minții - roboți bi
o
logici pentru cei care consumă
povești conspiraționiste (?!)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opțiunea editorilor
În curând voi fi mort.
Vor rămâne, poate, zece poeme
în care copiii idioți
vor găsi animalul numit okapi, furnicarul,
pe Napoleon, pe Savonarola,
Kamceatka, insulele Sondei.
Profesorii lor, tembeli ca și ei,
vor scoate de-aici, fără multă osteneală,
câteva lecții de istorie și de geografie.
Mai târziu, devenind adulți
se vor scufunda, la rândul lor, în proză.
Totuși, un filozof de provincie
va scrie despre opera mea o teză stufoasă,
indigestă, tâmpită.
Editorii vor refuza s-o tipărească,
și, după cea mai bună logică, poemele mele
vor muri de îndată.
poezie clasică de Alain Bosquet, traducere de Maria Banuș
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am venit
Oprește, Doamne, caruselul,
Că sabia e între noi,
Și nu e de ajuns măcelul
Și treiul l-a ucis pe doi!
Iar ne autodevorăm,
Vino din nou, Lumină Lină,
Că iar am rătăcit cărarea
Iar partea-i goală și nu plină!
Ne-a-nvins o logică bolnavă,
Ne-nvinge-o minte maladivă,
Actanții binelui nu pot
Să dea riposta decisivă!
Ridică, Doamne, templierii
Și cavalerii elocinței,
Dă-le armura nemuririi
Și sparge zidul neputinței!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât despre limbaj...
Cât despre limbaj... Tăcerea este, de asemenea, un limbaj.
Când nu mai este ordine în ceruri
noi facem ceea ce facem
prin noroc sau forță,
sau prin componentele dorinței.
Puterea crește asemeni vegetației,
în natură nu sunt preferințe.
Nu știu de ce o frunză trebuie să valoreze mai puțin
decât Vaticanul
sau despre ce se îngrijorează constructorii.
Pietrele matematice recită logica lor
despre cruzime și disperare,
iar noi intervenim gratificând niște procese inscrutabile,
sculptând forme în aer.
poezie de Louis Dudek, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stare relativă...
tot ce-n fizica cuantică
e superpoziție
în politica romantică
e doar opoziție...
tot ce-n fizica normală
e doar gravitație
în politica orală
e numai felație
tot ce-n fizică în genere
e doar lege dură
în politică-i prelegerea
spumelor la gură...
complicată naibii logică
plus și matematică
tot mai bine-i biologică
starea mea flegmatică...
poezie de Iurie Osoianu (11 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre logică? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre logică, adresa este: