Poezii despre zaruri, pagina 3
Românie deșteptarea
Doamne sună deșteptarea
căci ni s-a umplut paharul
ne-a ajuns la gât și marea
și-avem noapte cu hectarul
Zău ni s-a umplut paharul
România parcă-i beată
soarta i-a furat-o zarul
a(m) pierdut-o înc-o dată
România parcă-i beată
i-a ajuns la gât și marea
fost-am daci parcă odată
Doamne sună deșteptarea
Căci ni s-a umplut paharul
și-am să-l sparg f...-i amarul
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 septembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cu forța iubirii
Cu forța iubirii
Florile, copacii, zburătoarele,
Cu forța iubirii
Trenuri, avioane, vapoarele,
Cu forța iubirii
Copiii în jocul lor de zaruri și cerc,
Cu forța iubirii
Fetele privind printre draperii,
Cu forța iubirii
Oamenii îndrăgind cerul,
Cu forța iubirii
Totul deveni într-o bună zi nemuritor.
poezie clasică de Maurice Careme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Loterie...
... de când mă știu, sau poate dinainte,
viața mi-o joc, se pare din părinte,
ca pe un zar ce îl arunc, cred eu,
dar mai e unul, ce nu-l am și-i cel mai greu,
că nu-l dețin, să pot să dau vreo dublă,
să pot s-am sănătate cu o liră, o rublă
și fericire, deci amestec să fiu tot,
un aruncat, așa de altcineva și să nu pot
să-mi aleg număr preferat, rolul ce-l joc,
cu cine exact și în ce fel, sau în ce loc...
și așa, la câtă minte am și am avut,
mi-am jucat viața, până acum și am pierdut!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet la întâmplare
Dintr-un volum de versuri, doar sonete
Citesc în noaptea asta. Cât să-mi treacă
Tristețea mult și oful... doar oleacă...
Apoi întorc oglinda din perete.
Alunecos, ca firul de mătase,
Din cupa vieții-mi picură amarul
Sperând zadarnic să-mi arate zarul
În loc de "unu-unu","șase-șase".
De mult aștept din ceruri o minune
Trifoi cu patru foi să îmi răsară
Dar soarta, văd, se ține doar de glume...
Îmi dă doar ierni în loc de primăvară
Și mă trimite rătăcit prin lume.
Apoi mi-aruncă-n silă zarul iară...
sonet de Mihail Mataringa (5 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roșu
în poemul de față
lucrurile stau cam așa
bărbații în negru
aruncă zarurile
femeile si(n)gure
mizează totul
pe roșu
într-al nouălea ceas
jokerul se sinucide
cu asul din mânecă
trucuri demodate
dintr-o crescătorie de fazani
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înflorește zilnic strada
Înflorește zilnic strada
De greviști și de greviste
Care trec citind reviste
Și-apoi flutură batiste
Huiduindu-ne Helada
Vor salarii mari, concedii
Altă treaptă de confort
Că din dragoste de sport
Ei renunță la efort:
Să le dea statul remedii!
Dar cum cade uneori
Câte-un zar mai strâmb în soartă
Ei nu știu că cei ce-i poartă
Pe această mare moartă,
Stau ascunși și trag de sfori.
poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
O zi cât o poezie
Doamne ninge eminescian
din cuvinte și din amintire
ninge cum n-a nins de-un an
peste viața noastră cu iubire
Din cuvinte și din amintire
Eminescu se-ntrupează iar
o năravul nostru din nefire
îl aruncă unii ca pe-un zar
Eminescu se-ntrupează iar
ninge cum n-a nins de-un an
îngerii dau stelele cu var
ninge Doamne eminescian
Ning cuvinte vai și ning tăceri
din posteritate până ieri
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 ianuarie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vaca lui Dumnezeu
De prin vârful pomilor
A venit o boabă-n zbor
De cafea,
Neclăită în perdea.
Dumnezeu când i-a făcut
Ființa din scuipat și lut,
Cu o pensulă de zdreanță
A vopsit-o cu faianță
Și i-a pus ca din greșeală
Două coji cu căptușeală
În spinare,
Ca să zboare,
Și aproape în zadar
Patru puncte, ca de zar,
Se gândea atunci că nu-i
Greu să fie vaca lui
Ca un nod de broderie
Neagră și cărămizie
Care mișcă și se zbate,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O pasăre vine la cel mai îndepărtat și solitar țărm
O pasăre vine la cel mai îndepărtat și solitar țărm.
Bea puțină apă
care devine tulbure, amestecată cu nisip
apoi își reia zborul,
repetă o scenă la fel de veche ca lumea,
scenă care n-a încetat niciodată să aibă loc.
Dacă nu s-ar mai întâmpla, chiar pentru o singură zi,
n-ar mai fi posibil să existe muzica și nici stelele, nici mierea
și nici Renoir, nici copii care joacă zaruri
și nici norii, nici părul tău fluturând în vânt
și nici măcar ochii tăi care alungă umbrele
în fiecare dimineață când te trezești.
poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transcendental
Un gând rătăcit
coboară grăbit spirala vieții
spre informația primordială
acolo unde materia și antimateria
joacă zaruri cu D-zeu
iar El nu și-a pierdut încă
umorul
mai crede în creația Lui
agonizează printre lanțurile de carbon
și se întrupează pătimaș
în materia unei ființe
cu chipul palid
și inima întunecată
de șoapte nepătrunse
pierdute în timp
ca un blestem
sau ca o rugăciune
către neființă.
poezie de Viorica Hagianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre zaruri? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre zaruri, adresa este: