Poezii despre odihnă și religie, pagina 2
Stihuitorii lui Hristos
Sunt trist, bolnav sau poate surd
de ploaia de cuvinte grele
din vorbele drăcești, urlând,
din cântecele rele.
Eu vin la voi, stihuri sfinte,
Din cântari și rugăciune,
care-n zilele cumplite
mi-ați fost pâine și minune.
La voi, rapsozi ai lui Hristos
ce ați postit cu rânduială
ne-ați dat în dar cuvânt frumos,
cum l-ați trudit cu osteneală.
La icoana ta mă-nchin,
lucrătorule cel darnic,
vine vremea, drag creștin,
să te pomenim la praznic.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune pentru morți
Pășește ușor, că ea este pe-aici
Acoperită toată de zăpadă
Vorbește-ncet, plăcerea să nu-i strici
S-audă florile cum cresc grămadă.
Și-avea un păr de aur ce lucea,
Ici-colo cu câte-o șuviță brună
Frumoasă și prea tânără era
Să cadă așa devreme în țărână.
Era ca nufărul din heleșteie
Însă abia-abia dacă a știut
Că nu mai e fetiță, ci femeie
Atât de repede și dulce a crescut.
Sicriu de lemn și piatră foarte grea
Îi stă pe piept și aspru o strivește
Și simt acum că am inima rea
Când ea acolo jos se odihnește.
[...] Citește tot
poezie celebră de Oscar Wilde, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "The Collected Works of Oscar Wilde" de Oscar Wilde este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Copila mea
Lacrimă de rouă
căzută,
pe frunza pământului.
Am primit în dar
prin venirea ta,
bucuria - trăirii
și un ocean de dragoste.
Ca un înger de lumină
ai adus strălucirea
din stele
în viața noastră.
În ritm de dans țărănesc
reverși peste noi,
parfum de flori
de primăvară
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (10 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Prietenii
După ce Dumnezeu a creat lumea
nu s-a odihnit până ce nu a inventat
prietenia.
A știut că vom fi uneori
păsări cu o singură aripă
ce se zbat neputincioase să zboare
spre înalțimi;
căzuți, înfrânți, nemângâiați.
Și atunci ei, prietenii noștri
sunt îngeri văzuți ce ne dăruiesc
aripile lor.
Îngenunchează lângă noi,
ne țin în brațe cum
ține Dumnezeu pământul în mâinile sale;
ne șterg lacrimile cu năframe albe
tivite cu speranțe,
mângâierile sunt adieri de vânt
de primăvară
iar îmbrățisările au
parfum de suflet.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (28 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Judecata de apoi
la judecata de apoi
dumnezeu nu va participa.
dacă va fi într-o duminică de toamnă,
dumnezeu va fi liber
și se va odihni după ce ne-a făcut-o,
lăsându-ne pe noi să judecăm
cu mintea cea din urmă!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (6 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altarul Limbii Române
Doamnă-ți spun și-ți spun crăiasă
că nu-i alta mai frumoasă
domnișoară-ți zic virgină
asta-i zău Limba Română
N-am s-o caut cum să caut
dulce doină vrăjit flaut
dintre toate cu respect
îmi arată drumul drept
Arde totul ard și eu
însă focu-i Dumnezeu
pe-acest rug preavorbitor
arde Doamne un popor
Limbă care ne seduce
să ne odihnim pe cruce
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 august 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autodafé
Îmi vor spune "nebună"
când le voi arăta
cu degetul spre locul, cât un bob topit de Lumină,
pe care-Și odihnește fruntea Dumnezeu.
Speriați,
dând naibii logica pe frică,
vor arde aerul de deasupra Pământului întreg,
vor otrăvi apele prin care curge Viață spre viața lor meschină
și vor rupe cu dinții carnea caldă, pulsând încă,
dinăuntrul pieptului meu.
poezie de Mădălina Grama Toma din Cuvinte în dreptul inimii (2006)
Adăugat de Mădălina Grama Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
O floare
Azi te salut, femeie iubitoare,
Ce tot trudești cu brațul tău plăpând,
Te port în suflet și te port în gând,
Și-aș vrea mereu să-ți dăruiesc o floare,
Și te salut femeie ostenită,
Chiar de adormi când te îmbrățișez,
Cu ochi înduioșat am să veghez,
Odihna să îți fie liniștită,
Și te salut femeie anonimă,
Lipsită de măsurile perfecte,
Mustind de calități și de defecte,
Ești, totodată, banală și sublimă.
Și te salut femeie împăcată,
Cu trai modest, lipsit de strălucire,
Tu ești speranța pentru omenire,
De Dumnezeu fii binecuvântată...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rânduiala lui Dumnezeu...
De câteva zile cobor în
mine
doar seara
și caut
un anume lucru
pe care poate că nici
nu l-am avut sau poate
l-am pus undeva
pentru a- mi aduce aminte de cel care am fost...
și ce trist...
uneori nu mănânc
nu beau și nici
nu mai vorbesc cu Dumnezeu
știu că dincolo de mine
e cimitirul în care
se odihnește tata
plictisit și el de-atâta așteptare...
uneori trec pe lângă el
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume (ianuarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
La porțile Raiului
Morți cu degete de ceară
Bat la porțile din rai,
Am venit și noi de-aseară...
Sfinte Petre ce mai stai?
Vino și deschide poarta
Suntem cam nedumeriți
Că și-aici avem tot soarta
De-a rămâne prea smeriți?!
De bați ți se va deschide
Spune cel precept creștin
Noi, fiind sătuli de pilde
Osul vrem să-l odihnim.
C-am trăit degeaba-n lume
Și am fost o viață orbi
Azi, fi'nd dezlegați de nume
Nu mai vrem ca să fim robi.
[...] Citește tot
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre odihnă și religie, adresa este: