Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Ahile și moarte

Poezii despre Ahile și moarte

poezii despre Ahile și moarte.

Vintilă Nicu

Ahile

Eroii
fac greșeala
de a muri.
Ei nu cred
că vor muri de tot.
Ei speră
că vor supraviețui
prin renumele
ce-l lasă în urmă.
Aceasta
este ultima greșeală.
Prefrumoasa
greșeală a lui Ahile.

poezie de (2009)
Adăugat de Any DrăgoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Călcâi de secundă

Sordid si funebru, somnambul
Căutam pendulic sensul
In mâzgă de secundă
Cu gânduri la pândă

In osatura catafalc
Troienit si amarnic
Injunghiam feroce
Călcâiul lui Ahile

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Naște-mi

un prunc frumoasă elena
să aibă călcâiele de oțel
te voi iubi cum paris te
- a iubit
și o să te duc cu iahtul
la troia mea
naște
- mi un
ahile viguros ca mine
care am mâncat salam
cu soia și crabi vietnamezi
ne vom îmbrăca de la modarom
ceva autohton
vreau să rămâi a mea și după moarte
menelau merită uitat

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Respirări

soare cu dinți
se dezbracă de rele
cu floricele

ploaie de vară
porumbei vagabonzi
cântă manele

pe lacul de aur
o lebădă albă
mă sărută timid

ah, polixenia
cum ai stiut să ascunzi
pisica roșie


de ce, medeea
țipă copilul din mine
oh, de mânie

[...] Citește tot

poezie de din Gabriela Gârlonța, Casa Amintirilor,Editura Art Creativ,București,2021
Adăugat de Gabriela GârlonțaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu scrii

Tu scrii, bați la ușă, nu ți se răspunde,
Acolo, fie au murit locatarii, fie sunt speriați,
Fie bolnavi, fie răi, precum în Sodoma, parcă,
Sunt oameni care fug de trecut, alții, ca bărbosul
Din manuale, se despart de trecut, râzând,
Dar, noi nu cunoaștem prezentul,
Iar viitorul este un joc de ruletă.
Cu ce rămânem? Eu iubesc trecutul,
Ca pe un om îl iubesc, cu păcatele lui,
Unele foarte grave, altele chiar îngerești.
Săgeata trece prin zid, zidul se prăbușește,
Astfel e cuvântul - acid, poate ne copleșește.
Dar vorba prea moale, mieroasă
Poa" să dărâme o casă.
Punct, am spus, m-am făcut mut,
Corbii mi-au scos ochii, Ahile avea și o inimă,
călcâiul era pentru dușmani, norii bârfesc,
acvariul se visează ocean.
O, de-am putea muri când dorim,
Totuși iubim, da, iubim.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Caii lui Ahile*

Privindu-l pe Patrocles mort
– cel atât de viteaz și de viguros, atât de tânăr –
caii lui Ahile au început să lăcrimeze;
natura lor nemuritoare s-a revoltat
în fața acelei lucrări a morții pe care trebuiau s-o privească.
Și-au înălțat capetele, și-au scuturat coamele,
au bătut pământul cu copitele
și l-au plâns pe Patrocles, văzându-l fără viață, ucis,
doar carne și-atât, cu flacăra spiritului stinsă,
dezarmat, fără suflare,
întors de la viață la marele Nimic.

Zeus a văzut lacrimile acelor cai nemuritori și i-a părut rău.
"N-ar fi trebuit să fim atât de necugetați
la nunta lui Peleus," a spus.
"Mai bine nu v-am fi dăruit, nefericiți mei căluți.
ce treabă aveați voi acolo jos,
printre pateticile ființe omenești, jucării ale destinului?
Voi nu cunoașteți moartea, voi nu veți îmbătrâni niciodată,
și, totuși, suferiți pentru niște dezastre efemere.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alfred Tennyson

Ulise

Nu-i niciun profit în faptul că un rege leneș
Zace acasă lângă sobă, printre pietroaie sterpe,
Alături de vârstnica lui soție – eu fac legi și țin județ
Pentr-un neam sălbatic de oameni, niște trântori
Care mănâncă, dorm și care nici măcar nu mă cunosc.
N-am de gând să mă odihnesc după lunga călătorie:
Îmi voi bea vinul vieții până la drojdie.
Întotdeauna când m-am bucurat mult, am suferit mult,
Împreună cu cei care mă iubeau sau singur, pe țărm.
Iar atunci când vijeliile ploii biciuite de ploioasele Hiade*
Au învrăjbit cumplit marea-ntunecată: am devenit un nume;
Cutreierând mereu cu inima fămândă,
Am văzut și-am cunoscut multe, orașe și oameni,
Obiceiuri și clime, adunări și guverne –
Niciodată ultimul, ci, dimpotrivă, onorat de toți;
Eu, beat de plăcerea luptelor cu oameni pe măsura mea,
Departe pe câmpiile răsunătoare-ale vântoasei Troia.*
Sunt o parte a toate pe care le-am întâlnit;
Iar experiența e o arcadă prin care licăre
O lume necunoscută al cărei orizont se tot îndepărtează,

[...] Citește tot

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Tennyson: Poems Hardcover" de Alfred Tennyson este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Ahile și moarte, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook