Poezii despre Dumnezeu și cunoaștere
poezii despre Dumnezeu și cunoaștere.
Premierul Victor Ponta Plagiatorul tocește pragurile bisericilor în timpul campaniei electorale prezidențiale
Ah, ce puțin tu ne cunoști:
Poți doar să-i păcălești pe proști!
Și ce-i mai mult, biet fariseu:
Nu-L păcălești pe Dumnezeu.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (10 octombrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Predestinare
La nașterea fiului lor
mama a implorat ursitoarele
să aibă parte de un flăcău chipeș
care să trăiască ani mulți
și să cunoască ceea ce ei
îi rămăsese străin în viață -
fericirea
Tatăl în schimb
își dorea un copil voinic
înalt și spătos,
bun ca pâinea lui Dumnezeu
Ursitoarele însă
l-au menit să sufere
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare, de ce?
în fiecare zi există o altă zi
și-n fiecare din noi
există o zi
în care se moare
nimeni și nimic
nu o poate ocoli
nici oamenii fără gânduri
nici însuși Dumnezeu
e un spațiu rezervat și nu insist
traversez singurătăți și învăț
cum se moare
în înțelesul meu
un răsărit fără margini
și fără intersecții
oare de ce se moare fără ca timpul
să-ți îngăduie
să te cunoști pe tine însuți?
poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clepsidra cu zăpadă
Să fii femeie și să-ți treacă timpul,
Nimic mai efemer, nimic mai greu;
Și niciun ochi să nu-ți mai soarbă chipul,
Bărbat să-ți fie numai Dumnezeu...
Nu te mira că sunt așa departe
Și totuși te cunosc atât de bine,
Eu sunt un ochi tăiat pe jumătate,
Și văd cu jumătatea lui din tine.
Să fii femeie și să-ți treacă timpul,
Iar cei din jurul tău să nici nu vadă
Că ți s-a spart clepsidra și ți s-a scurs nisipul,
Îmbălsămându-ți trupul c-un munte de zăpadă!
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta de a fi elev
Este cea mai frumoasă și mai dificilă artă
din lume unică și irepetabilă Toată lumea
o știe pe de rost Însă nimeni nu o cunoaște
Fiecare elev își inventează arta sa luând lu
mea de la capăt În fiecare copil Dumnezeu a
sădit o cale Cu fiecare copil adevărul vine din
nou în lume Condiției umane i se mai dă o șansă
Adevărul Binele și Frumosul vin în fiecare zi la
școală
Numai Libertatea totuși are zece minute pauză
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (8 septembrie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Că tu exiști
Te urmăresc cu mintea și cu ochii
Și te cunosc și după mers și după rochii
De cum cobori din casă de pe scară,
În pas grăbit de blândă căprioară.
Te văd cum ocolești aleea mea cu plopii,
Îmi bate inima când te apropii,
Te-aștept cu zâmbet cald sau ochii triști
Și-I mulțumesc lui Dumnezeu că tu exiști.
Că ești încântătoare și divină,
Asemănându-te cu o antică regină,
Străluminând în mine-un gest străbun,
Să te ador și-n gest sublim, să mă supun!
poezie de Petre Gigea-Gorun din Cent poemes dʼamour
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La o mireasă
Ce nume ai, copilă? Mireasă ori regină?
Căci în momentul ferice Amorul te-a creat
Din grația cerească în ziua mult senină
De primăvară dulce ce-n chipu-ți a-nsemnat.
Imenul p-a ta frunte și-a pus coroana sa
Și rozele ei rumeni își pierd a lor culoare
Pe lîngă fecioreasca purpurea caandoare
Pe care mii de grații surîd în fața ta.
Frumoasă ești ca viața fecioarei adorate.
Poetul îți urează noroc strălucitor
C-a ochilor tăi raze și zile-nseninate,
Ca tine de frumoase, și nencetat amor.
Din soț la fii, la fiice, din fii la strănepoți,
La Dumnezeu, virtute, la pacea conjugală,
Să-ți coruneze fruntea virtutea matronală
Și-n adevăr regină să te cunoască toți.
poezie de Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubim
E o nevoie acută în oameni de a iubi,
De a iubi, pe cineva creat de ei.
Tu zici că nu-mi poate fi drag de tine.
De tine, că nu te cunosc.
Dar pe Dumnezeu l-am văzut vreodată?
Vreodată? Și-l iubim.
Ne îndreptăm spre el la fiecare durere.
Durere, el crează și totuși îl iertăm.
Iertăm, iubim, pe Dumnezeu, pe tine
Pe tine, pe el, fără să vă știm.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păcat originar
De ce, frumoasă Eva, cu soarele în plete,
Lăsat-ai un biet șarpe cu vorbe să te îmbete
Și-n loc s-asculți smerită de Dumnezeu preasfântul
Ai rupt degrabă mărul nesocotind Cuvântul?
Și tu, Adam, părinte, din Dumnezeu scânteie,
De ce fără să pregeți te-ai luat după femeie?
De ce n-ai învățat-o, căci tu erai bărbatul,
De ce cu nepăsare ați săvârșit păcatul?
Noi toți, din vina voastră, pierdut-am Paradisul,
Trăim doar cu speranța și ne hrănim cu visul,
Tânjim să fim în ceruri, dar nu e cu putință,
Ne-am săturat de trudă, nevoi și suferință.
O, Doamne, nu fi aspru, ridică-ne din tină
Redă-ne fericirea și-a ochilor lumină
Să te vedem la față, să îți cunoaștem firea,
Și să-nțelegem astfel ce este mântuirea!
poezie de Octavian Cocoș (22 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Tu, vecine Dumnezeu...
Tu, vecine Dumnezeu, când uneori
în noaptea lungă eu de tulbur cu a mea bătaie
e că-ți aud răsuflu-ți rareori
și știu: Ești singur în odaie.
Când îți dorești ceva, nu-i nimeni pentru tine
să-ntindă un pahar să bei:
Ascult mereu. Dăm doar un singur semn.
Îți sunt aproape.
Doar un perete-ngust, întâmplător, ce ne desparte
e între noi; căci s-ar putea să fie:
Chemarea gurii tale, alei mele, de departe -
și el se prăbușește făr' să știe
lipsit de zgomot, mut.
E construit din ale tale chipuri.
Tablourile tale îți stau ca nume-n seamă.
Și când luminile odată mă cunosc
eu, în adâncul meu, te recunosc,
[...] Citește tot
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Dumnezeu și cunoaștere, adresa este: