Germania

Când Germania tuşeşte
Europa face gripă.
Pe români moartea-i pândeşte.
Se tem de ultima clipă.

catren de Dumitru Delcă (octombrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miazăzi de vară

Duminică simplă, burgheză...
Cântec de orgă stricată,
Ce veche baladă mai plânge
Pe-un splai, aşa, dintr-o dată?

Ecou secular şi târziu...
Si-al zilei năduf, o ruină -
Sumbra baladă germană
Pe străzi, în cetatea latină.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oltenii

Nu-i om zgârcit ca scoţianul,
Nici iubăreţ cum e olteanul,
Femeie rece ca germanca
Şi nici focoasă ca olteanca.

poezie de George Budoi din Oltenii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (15 iulie 2024)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireşul

E pomul cel mai vechi de-aici, crescut
Din sâmburul ce, poate (cine ştie?),
Vreun trecător l-a lepădat în lut,
Ori l-a adus în plisc vreo ciocârlie.

Pe coaja aspră are negre răni,
Cai albi, germani, l-au ros cândva, de foame
Şi totuşi el mai dăruie pomeni
În orice an, de sclipitoare poame.

Crengi răsucite-şi clatină la vânt,
Înalt, cu coaja arsă, bătrânească,
Mai poate el s-adune din pământ
Puterea care-l face să rodească.

La poala lui e-un cimitir german.
Copii voioşi, cu cuşme şi sumane,
Se joacă de-a căluţul năzdrăvan,
Zburdând printre mormintele germane.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haraşo

haraşo, tov putin!
ce mai e nou pe la casele
şase la număr de cărămizi a schiorului
biciclist cu dublă privire şi ce
tăţenie so
vietică şi germană?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Svetiţe

am aflat că ea
prietena care-mi picta
mobila
sârboaica a plecat în germania
mobila
a rămas cu mine în ea
ca un cariu livid
prin chiloţeii de tuşe cu o
anumită vechime

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sora lui Richard Parker

Sora lui Richard Parker, Doamne Isuse Hristoase,
E o Fiară printre oameni.

Sub aura compasiunii,
Ascunsă-n uniforma unei surori,
Ea ucide în patul lor soldaţii răniţi –
O hienă în infirmierie.
Vulpe la vânătoare, ea va urmări
Şi va transforma pe germanii fără apărare-n cadavre.

Iart-o, Doamne, Arată-Ţi Mila. E o Fiară,
Deşi nicio Fiară diavolească n-a fost vreodată atât de infamă.
În Iad e cunoscută cu numele de Jane:
Doamne, fă-o asemeni Îngerilor.

* *În octombrie, 1914, trupele germane ocupând Anvers-ul au capturat un soldat britanic şi au publicat o scrisoare primită de acesta de la sora lui. Încheierea acestei scrisori a fost folosită de propaganda de război germană pentru a insinua manipulator că infirmierele britanice ucideau prizonierii de război răniţi:"Aş fi vrut să fiu alături de tine. Mi-ar fi plăcut să fiu o infirmieră, aşa aş fi putut sigur ucide unul sau doi nemţi." Efectul emoţional a fost enorm.
Poezia lui Hauptmann, "Sora lui Richard Parker", fiind dovada literară a acestui fapt.

poezie de Gerhart Hauptmann - laureat al Premiului Nobel pen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

.. Hai iarăşi la alegeri poporul meu cel blând
Poporul meu- mioară, berbec din când în când
Că pleacă marinarul şi lasă-n urma lui
O Scilă şi o Haribdă şi-o Ţar-a nimănui...

Tu ai trădat Germania şi vrei drept răzbunare
Un neamţ în fruntea Ţării- să stea pe ea călăre
Ascultă-mi, dară sfatul -alege ce-i mai rău
Alege între ponta şi saş- Maidanul tău!!!

O temporă, o more - în fruntea Ucrainei
Evreu ca preşedinte!!! Şi tu vrei ca la nimeni
Să fii condus agale de Putin prin Berlin
Să dai din nou Ardealul hapsinului vecin?

Alege răul mare, acum, fără tăgadă
Pe tontul de dottore. Ş-apoi să eşi în stradă
Să faci ce face lumea- nu scâncet şi poluţie
Ci crâncenă şi dreaptă- o Mare Revoluţie!!!

poezie de Iurie Osoianu (8 noiembrie 2014)
Adăugat de Anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tomnaticii

dacă am scris pe maro pe
maro este semn de iubire
este
mirosul nemţesc al şoselei de vis
ce duce la Lovrin, ce duce, ah
este
o familie de oameni sărmani
francezi cândva la Tomnatic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plângerea ţării

Frunză verde de negară,
Vai! sărmană biata ţară,
Cum te-ajunge focul iară!
Ruşii vin, te calicesc,
Nemţii te batjocoresc
Şi ciocoii te hulesc!
Nu mi-e ciudă de străini,
Cât de pământeni haini,
Că tu dragă le-ai fost mumă
Şi ei singuri te sugrumă!
Nu mi-e ciudă de muscali,
Nici de nemţii bocăncari1
Cât mi-e ciudă de ciocoi
Că te lasă la nevoi
De ţipă sufletu-n noi.
(...)

poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!