Poezii despre creaționism și suflet
poezii despre creaționism și suflet.
Cerul, Soarele si Luna
Dumnezeu a făcut cerul atât de imens
pentru a ne putea cuprinde pe toți
sub brațele generoase ale Soarelui
care ne încălzește sufletele...
A creat stelele pentru
a ne îndeplini visele
și ne-a lăsat Luna
să ne lumineze drumul către... El.
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul
Sufletul nu este decât metafora noastră
Restul timpului fixează lumina foarte încet
Omenirea aparține spiritualității divine
Dumnezeu a creat materia cu spiritul, nu e mort?
Ce nu înțelegem mort e când vedem soarele temporar
El are umbră ca si viața ce nu are moarte.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenii
După ce Dumnezeu a creat lumea
nu s-a odihnit până ce nu a inventat
prietenia.
A știut că vom fi uneori
păsări cu o singură aripă
ce se zbat neputincioase să zboare
spre înalțimi;
căzuți, înfrânți, nemângâiați.
Și atunci ei, prietenii noștri
sunt îngeri văzuți ce ne dăruiesc
aripile lor.
Îngenunchează lângă noi,
ne țin în brațe cum
ține Dumnezeu pământul în mâinile sale;
ne șterg lacrimile cu năframe albe
tivite cu speranțe,
mângâierile sunt adieri de vânt
de primăvară
iar îmbrățisările au
parfum de suflet.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (28 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Femeia - muza tuturor timpurilor...
Când Dumnezeu a creat femeia,
I-a dat tot ce se putea da....
Armonia trupului, asemenea unei zeițe
și frumusețea din suflet.
I-a mai dat Dumnezeu o inimă mare,
Să cuprindă toate iubirile lumii:
Iubire de soț, de frate, de părinți,
Dar mai ales, iubirea de mamă pentru copilul ei.
I-a dat gingășia unei flori
Și tăria unei stânci care nu se lasă doborâtă ușor
La greu.
I- a mai dăruit feminitate,
Sa fie artiștilor muză.
Pictorilor, să-i poata picta în culori
Obrajii imbujorați când iși zărește iubitul;
Fericirea sau tristețea din ochi
Și zâmbetul fermecător.
Iar muzicii, i-a lăsat nobletea din suflet
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (24 iunie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
S-a stins un înger
Azi s-a mai stins un înger drag
De pe acest pământ pribeag
Ce sufletul ne-a mângâiat
Te-ai dus acolo, în paradis,
Să-I cânți lui Dumnezeu "Fata din vis".
În amintire vei rămâne
După ani și ani
S-a stins un înger, de boala îngenuncheat,
Ce oameni la rândul te-au aplaudat,
În muzica tezaur ai lăsat...
Toți Răcarii te vor iubi neîncetat,
Flori și lacrimi presărându-ți pe ultimul tău drum.
Din suflet, un drum bun îți spun...
Chiar Dumnezeu a creat că sa te cheme,
Probabil te-a iubit prea mult,
Îți va pune acolo un frumos loc
Să îi cânți și lui balade Rock,
Te-ai așezat acolo, printre stele,
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știu de ce
Eu știu de ce sunt atâtea planete pustii:
Dumnezeu a văzut ce-am făcut Pământului
Și a regretat că l-a populat cu noi;
Celelalte vor rămâne curate,
Pentru sufletele noastre, pentru viața "de dincolo"
Una dintre ele trebuie să fie Raiul:
Fără poluare, fără stress, fără netrebnici...
Iar Iadul trebuie să fie o "gaură neagră" -
Nu cred că a mai sacrificat Dumnezeu
O altă planetă pentru el.
Sau poate Raiuri sunt mai multe...
Așa ar fi și firesc, dacă stăm să ne gândim,
Câți îngeri nu și-au găsit locul pe Pământ!
Sigur mama mea și-a găsit Raiul ei
Și ne privește compătimitor de acolo.
DUMNEZEU A CREAT LUMEA
NOI, AM DITRUS-O!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început Dumnezeu a făcut poezia
La început Dumnezeu a făcut poezia
Și a văzut că ea este bună,
A împărțit lumea în poeți și nepoeți,
Ceea ce se vede și astăzi,
Indiferent de sex și naționalitate,
Gândul celui nebun nu este un păcat,
Domnul și-a deschis casa de arme,
Zice Ieremia,
S-au luptat oamenii între ei,
Până a căzut Palatul de Iarnă,
Libertatea se plimba în pielea goală
Ca o femeie uitată de Dumnezeu,
Au privit-o bărbații, așa, simplu, cu sufletul,
Don Quijote chicotea, știa că el va veni
Sau va reveni, ca Messia,
Călare pe un tun gigantic,
Din tun vor ieși marile poeme,
Dar nu va mai fi cine să le citească.
Poate mătușile desfrânate ale poeților.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbatul și femeia
Bărbatul este cea mai elevată dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal.
Dumnezeu a făcut pentru bărbat un tron, pentru femeie un altar.
Tronul exaltă, altarul sfințește.
Bărbatul este creierul, femeia este inima.
Creierul primește lumină, inima primește iubire. Lumina fecundează, iubirea reînvie.
Bărbatul este puternic prin rațiune, femeia este invincibilă prin lacrimi.
Rațiunea convinge, lacrimile înduioșează sufletul.
Bărbatul este capabil de eroism, femeia - de orice sacrificiu.
Eroismul înnobilează, sacrificiul aduce sublimul.
Bărbatul are supremația, femeia are intuiția.
Supremația semnifică forță, intuiția reprezintă dreptatea.
Bărbatul este un geniu, femeia este un înger.
Geniul este incomensurabil, îngerul este inefabil.
Aspirația bărbatului este către gloria supremă, aspirația femei este îndreptată către virtutea desăvârșită.
Gloria face totul măreț, virtutea face totul divin.
Bărbatul este un cod, femeia este evanghelia.
Codul corijează, evanghelia ne face perfecți.
Bărbatul gândește, femeia intuiește.
A gândi înseamnă a avea creier superior.
A intui, simțind înseamnă a avea în frunte o aureolă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Victor Hugo
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Despre cum ni se schimbă starea de spirit când avem bani
Motto: "Necazul cel mare e că Dumnezeu a făcut prea puțini bani!" (Heinrich Heine)
Ani de zile eu n-am băgat de seamă
Care e cea mai teribilă dramă
Ce anume roade, ca un vierme la rădăcină
Biata ființă umană, până când o termină.
Ne uscăm pe picioare, n-avem chef de nimic
Universul ni se pare din ce în ce mai mic.
Ne zbatem ca șoarecii-n cușcă
Ne este rușine, mai tragem o dușcă.
Dăm telefoane, ne facem curaj
Pentru un mic împrumut punem totul în gaj.
Dar specia umană s-a sălbăticit
Prietenii cei mai buni au fugit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (12 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu a făcut Noaptea
Dar El nu-i putea ști pe acei dintre noi
Care-așteaptă-o întreagă zi întunericul
Pentru a simți primele momente de intimitate
Sau pentru a folosi bezna ascunzișului
Ca să blesteme lipsurile zilei.
El, de asemenea, a modelat Soarele...
Și a fost coregraful baletului numit asfințit;
Totuși, n-a anticipat agonia pe care-o va crea spectacolul
Printre acei care consideră ziua trecută o pierdere
Pentru că ea nu le-a adus ceea ce doreau.
Când El a suflat Muzica Lumii...
Intenționa să reverse bucurie pe pământ,
Dar noi nu L-am înțeles și ne-am înfiorat,
Și-am plâns, denunțând melodia
Asta pentru că în sufletele noastre nu se afla frumusețe.
Dumnezeu a răsădit aici iubire...
Și ea crește acolo unde ura pretinde că este casa ei
[...] Citește tot
poezie de Autor necunoscut - SUA, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre creaționism și suflet, adresa este: