Poezii despre devenire și valoare
poezii despre devenire și valoare.
Foloasele învățăturii
S-a zis că-nvățătura-i grea,
Și inutilă, că tot mori
Mai bine stăm neștiutori,
Decât să ne-ngropăm cu ea
Nimic mai fals nu se putea:
Ea te ferește de erori,
Ți-aduce-n cap valori, comori,
Umbrelă e de vreme rea
Dovadă că e de folos:
Din ea profituri poți să faci
Devii cunoscător, sfătos,
Când "pleci", cu moartea te "împaci"
Și venerat vei fi, fălos,
Ca dascăl bun, în iad, la draci.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Promisiunile nu au valoare de certitudine
nici moartea nu e mai mult
viața nici atât
doar clipele în care te iubesc
au valoare de axiomă
dar tu îmi ceri demonstrații
îmi ceri promisiuni
îmi ceri adevărul
eu îți promit doar cerul
hai
fie
și o parte din infinit
de ziua ta
de noaptea mea
de felul nostru de a deveni cuvinte
eu șoaptă
tu strigăt
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 96
Tânăr, frivol cusururi după unii;
Alții te văd frumos, tânăr, de treabă;
Cusur, frumos le îndrăgesc nebunii,
Dar din cusur tu faci frumos degrabă.
Și-așa cum pe un deget de regină
Cel mai banal inel are valoare
La fel și-orice cusur ce te domină
Devine adevăr și înzestrare.
Și lupul rău câți miei nu păcălește
Dacă în miel s-ar travesti pe dată!
Iar chipul tău câți oameni n-amăgește
Dacă ți-ai folosi puterea toată!
Dar eu atât te îndrăgesc pe tine,
Că faima ta mă înalță și pe mine.
sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 39
Cum să-ți ridic acum în slăvi valoarea
Când tu ești partea bună ce-i în mine?
Și cum să-mi preamăresc singur purtarea?
Nu mă slăvesc când te cinstesc pe tine?
Și-atunci mai bine să trăim departe,
Iar dragostea în noi să fie una
Ca în acest prezent ce ne desparte
Să-ți dau ce meriți tu dintotdeauna.
Absență! Ce tortură, ce mâhnire,
Dacă n-ai fi atât de înverșunată
Să-mi dai tot timpul gânduri de iubire
Ca să mă-nșele dulce vremea toată,
M-ai învăța cum unul doi devine
Când laud omul care nu-i cu mine.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 24
Eu cu privirea-n pictor transformată
În inimă ți-am zugrăvit splendoarea
Și trupul e o ramă minunată,
Iar perspectiva-i crește mult valoarea.
Căci doar un pictor poate cu-a sa mână
Al tău chip drag în artă să-l imite
Ce-n sânul meu, ca-ntr-un studiou atârnă,
Iar ochii tăi sunt geamuri lustruite.
Și ochii ne-au slujit cum se cuvine
C-ai mei te-au desenat și-ai tăi devin
Ferestre care dau în piept la mine,
Prin care soarele ți-admiră chipul fin.
Dar acești ochi abili pe care îi descriu
Pictează doar ce văd, dar inima n-o știu.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mintea ta
Mintea ta-i transcendentală
De-o valoare necuprinsă,
Dar partea fundamentală
Nu-i deloc, deloc cuprinsă
În socoteala ta mintală,
Ce-n Eden a fost învinsă...
Mintea ta depinde în sine
De Esența existenței
Care te-a creat pe tine.
Și tot spectrul frumuseței
Este aici și de-aici vine
Să-ți dea mugurii Esenței.
Îți predai întreaga minte
Minții din veci Creatoare
Și de aicea înainte
Devine conlucrătoare
Celor mai mărețe ținte
De viață dătătoare,
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Dani Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valori
Toți avem o frumusețe,
Care-n inimă s-ascunde,
Cu cuvântul de blândețe,
Poți simți frumoase unde.
Fiecare-n tinerețe,
Pe greșeli s-a învățat,
Treptele devin mărețe,
Când greșeli n-ai repetat.
Timpul șterge multe glorii,
Rămân urme de-amintiri,
Dar nu șterge mari valori,
Care-s pline de iubiri.
2019
poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Ludmila Maciuga
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anemone
Voi flori zglobii
în mâinile fecioarei,
prin ce mister
ați devenit cuminți
în ochiul de artist?
Ce vrajă
veți fi emanat
din cupe colorate,
de l-ați făcut
în mare grabă
mâna lui moartă
să și-o transforme
în penel?!
An după an
omagiu vi se-aduce,
chiar dincolo
de viață și de moarte.
Prin sala tristă
admiratorii trec
și se petrec,
[...] Citește tot
poezie de Maria Grosu
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asexuat
Sunt organism asexuat;
N-am niciun interes frivol...
Iubirea -am deliberat-
E-anacronism, e fără rol!
Dorințele îmi sunt percepte;
Refuz "pipițe", "gigolo"...
Criteriu-i... fără de inepte!
Nici glas, nici inimi "tremolo"!
Lumea-i creată matematic,
Cu calcul de ieșiri, intrări;
Nu-i loc de hâd, sau de simpatic...
Criteriu-i unic... doar valori!
E singură, oportunitatea;
Fără credințe sau etnii!
Valoare-i, superioritatea;
Facem copii, top-jucării!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubitul meu
Iubitul meu sălbatic și divin,
E dulcorat al clipelor virgine,
Cu huma de cuvânt ne înfrățim
Pentru-a putea muri spre devenire.
Văpăi de neexcentrice dorinți
Ne vor sorbi concentric în uitare,
În timp ce noi vom adormi cuminți,
Noi, perseide veșnic călătoare...
Privind cu remușcare la trecut,
Mușcând din mărul putred al iubirii,
Viața vom vrea s-o luăm de la-nceput
Contrar acelor vechi legi ale firii.
Transcendental, spre cer vom înălța
Cuvântul nostru, gândul și menirea...
Atunci, doar eu voi fi iubita ta,
Trecutul, veșnicia, devenirea...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre devenire și valoare, adresa este: