Poezii despre medicină și voluntariat
poezii despre medicină și voluntariat.
Ambientală
Ai lăsat în lumea de afară
gândurile amputate ale febrei
cu care întorci spatele prizonier
voluntar
aceluiași recviem, nu contează împreună,
se aseamănă visele în fețele oglinzii
în spatele serii
pustiind în palme
rimele cu care te iubesc, ușa lumii de afară
sinteză la boală,
atacuri de panică în neputința
nu ai cuvinte.
poezie de Iulia Mîndrean din Valsurile omului de gheață (30 aprilie 2015)
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arunc pufuleți
în ciocolată și mă zgudui de mult
plâns de acest gest nebunesc
făcut voluntar împotriva sfatului
dat contra cost de medicul primar
recunosc înfrângerea în fața
papilelor gustative comandate de sus
de la capul cu voci pierdute intrate
prin urechi în neurori unde crește
vraja poftei de pufuleți cu ciocolată
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semn de carte
(mozaic)
păstrând gustul
de iarbă verde și zboruri-
semn de carte.
scârțâitul pașilor noștri
pe gheață-
iubire dezacordată.
prin viscol,
doi bătrâni
cu grâu încolțit spre altar.
degerături-
coadă pentru
câțiva pești congelați...
ochi închiși,
înfruntând crivățul...
[...] Citește tot
poezie de Anișoara Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obiectivele unui veterinar
Trusa, doctorul și-o poartă,
Prin sătucul dintre vii,
Operând cu multă artă,
Utere și fudulii.
Dornic satului s-arate
Că-i meseriaș de soi,
Fudulii, angro ar scoate
Din căței... de usturoi.
Când vecina-i spuse:-"Maică,
Am chițcani prin acaret",
Gându-i fu la șoricioaică-
Să-i monteze sterilet.
Și s-a prezentat zevzecul,
Voluntar apoi, mătușii
Pentru a-i castra berbecul-
Ce servea la spartul ușii.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ica Ungureanu (decembrie 2013)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Afecțiuni
Stăteam și mă-ntrebam (a câta oară?!)
Ce e cu bietul organism uman
Și-mi răspundeam tot eu, cam într-o doară
Dacă vom mai ajunge la liman...
Avem reclame la medicamente
Toată planeta are diaree
Bine, exagerez aici, eminamente
Din când în când avem și gonoree...
De cancer suntem plini, ne bombardează
Cu citostaticele agresive oncologii
Sistemul cel imunitar ni-l erodează
Vaccinurile pline de elogii...
Suntem hipertensivi și cardiaci oleacă
Avem trigliceridele mărite
Colesterolu-i un balaur pus pe joacă
Și glicemie astronomică, nevrite...
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (18 ianuarie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apus
În curte, vrăjiți de lăptosul amurg bolnavii vin,
Prin brunele de toamnă firavi și moi pătrund.
Timpuri de aur tânjesc ochii de vacs rotund,
Împliniți de visări, de liniște și vin.
Neputința lor se închide în stafii meschin.
Stele răspândesc tristețea albă-n străfund.
În gri plin de-amăgiri sunete de clopot pătrund,
Privește cum groaznic se risipesc deplin.
Siluete batjocoritoare fără formă-ngenunchează
Și flutură pe-ncrucișate negrele poteci.
O! Umbre de doliu pe ziduri se așază.
Iar celelalte evadează prin negrele arcade;
Și înnoptări din roșii-nfiorări pătează
Vântul de stele, asemeni furioaselor menade.
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până atunci
Se albăstrește cerul, e semnul lui de viață,
bunavestirea orizonturilor moi, rememorarea
aceleiași clipe a sărbătorii fără trâmbițe.
De-acum încolo copiii se vor naște singuri,
animale împăiate vor popula asfaltul aluvionar
al străzilor, iubitele sodaților fără chip vor deveni
fete în case uriașe, părăsite, cu geamurile veșnic
deschise înspre câmpuri.
Să începem să cunoaștem mai bine boala
aceasta a rămânerii în viață, trasul de clopotul
infinitului, cu bătaia de-o clipă, să creăm un limbaj
prin care să putem povesti cum trebuie urmașilor
dansul neregulat al frunzelor!
La o depărtare de-o soartă cântă un pian negru,
La o depărtare de-un icnet coboară Dumnezeu
în câte-un beci să își ia murături proaspete.
Va veni o seară în care voluntarii cerului vor face
de gardă la catafalcul muzeelor, va veni o clipă a nimicirii
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre medicină și voluntariat, adresa este: