neruşinare şi ţări

Imoralitatea premierului plagiator Victor Ponta şi a stafului PSD-ului faţă de Klaus Iohannis, contracandidatul lui Ponta la alegerile prezidenţiale din 2014, pe care acum câţiva ani ni l-au propus ca prim-ministru (pamflet)

Acum cinci ani îl lăudaţi
Şi toţi, cu toţii îl stimaţi;
Spuneaţi că-i bun de premier
Şi că-i un mare caracter.

Atuncea nu vă deranja
Că este molcom, că gândea,
Iar cu doar ceva luni în urmă
Voi l-aţi dorit ministru-n turmă.

Acuma, voi, fi'nţe haine,
Ne spuneţi fără de ruşine,
Că nu-i bărbat, că nu-i de soi.
El nu e bădăran ca voi

Şi nu o ţine-ntr-un scandal
Ca voi, în scop electoral.
Vă-ntreceţi în mistificare
Şi spuneţi cu neruşinare

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire, Alegeri, alegători şi aleşi (14 noiembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moştenire

De ţinem la Pământ, de treişcinci de mii de ani, că ne aparţine
Şi ţara, ce-o avem drept gazdă, ne-o credem nouă, a noastră, patrioţi,
Cum, cine, poate, cu ce drept să ia pământ străbun... ce haite, hoţi,
Pot din şedinţe, hotărâri, să ia ce leagăn ai lăsat, din moşi... Care jivine?

De unde vine atât neruşinat, ticăloşie, care-i mintea psihopată
Ce se transmite, cum mocirla, în "nespălaţi" judecători, zişi magistraţi, demenţi,
Ca să-şi dea ifose de drept, fără de lege... narcisici, se umflând din ce fermenţi,
Să poată ei rescrie peste timp... şi spaţiul, cum de pot să-l sfârtece... De când au mintea scăpătată?

Cum de se adună mâzga de la fund, mirositoare hâd, cum de pluteşte apoi
Şi ea acoperă orice luciu, tulbură oglinda liniştei, voite a unui neam,
În cârdăşii tâlhare prăduind pe săracii, făcuţi săraci, le ştergând drept, ca praful de pe geam,
C-un număr dat, de inventar; că tot e-al lor, nu mai e casă, loc, nici car... Ce boi?!

E brazda răsturnată, lama înfiptă adânc în trup, se pierde pomenire,
În ţara papurei, ce nici pe vodă nu-l mai are, nu-l mai recunoaşte şi minciuna-i cult... Uitată-i moştenire!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne "iubim" parlamentarii...

Îi urmărim aproape în fiecare zi pe sticlă,
Şi ne–am obişnuit cu felul lor de a fi,
Din viaţa noastră, ei nu pot lipsi o clipă,
Mi–e teamă că aşa va fii până-oi muri.

Nesuferiţi, umflaţi şi etalându–şi morga,
Sfidând şi bunul simţ, dar mai ales pe noi,
Stau tolăniţi în jilţuri, din piele de Cordoba,
Şi dorm, neruşinaţii, de luni şi până joi.

Salariile şi le măresc după a lor dorinţă
Şi anual, ca pe ciorapi maşinile îşi schimbă,
Vorbesc şi despre legi atunci când au voinţă,
Dar rar, că ei dacă nu dorm, se plimbă.

Ne spun, că merg la muncă-în teritoriu,
Şi neavând ce face, îi credem pe cuvânt,
Realizăm cum ei ne duc voit în derizoriu,
Iar nouă ne rămâne, să-i înjurăm în gând.

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Constantin (8 octombrie 2006)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urât popor

Urăsc popor fudul că-i prost, mândru netot
şi-mi ţine ţara în gropi şi glod de-atâta lene,
iar prizonier mă zbat să-mi pierd spurcate gene,
căci mi-a luat drept şi la ce-aveam şi drept la vot.

Urăsc popor needucat, fără ruşine
un cerşetor ce-şi vrea doar maţul cât mai plin,
furându-şi ţara să se-ndoape cu peşin...
copii şi-i vrea masteri şi doctori din jivine.

Urăsc popor ce se încântă din minciună,
ce se-mplineşte când pe altul îl distruge,
rânjind din spate de-un ghişeu şi de-i ceri fuge...
Că "nu e el şi de nu-ţi place... dă arvună!"?

Urăsc popor cu minţile-n hipnoză sumbră,
hrănindu-şi suflet din stropit cu apă chioară
din măturoaie, pupând moaşte... Pus pe-ocară
de-i spui de hoţi..."Că nu-s penali, au făcut... umbră"!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 decembrie 2016)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Complotul bubei

I
Era-ntr-o bătrână pădure,
Din care vrăjmaşa secure
Nu smulse o creangă de brad:
P-o stâncă de fulger crăpată,
P-o râpă de şerpi îmbălată,
P-o beznă cu fundul în iad.

În cuibul acei văgăune
Precum într-o cronică spune
Din secolul patrusprezeci -
A fost o petrecere mare:
Leproşii din mii de hotare
Veniră pe mii de poteci.

Vedeai o icoană grozavă!
Tot bube, pocnind de otravă,
Pe braţe, pe coapse, pe frunţi!
Otrepuri, de mult închegate,
Lipite pe răni destupate,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

De... foaie verde

Foaie verde de dolari
strânşi pe timpuri chinuite,
-lepădaţi, că-s alţi mai mari-
din hoţii de... "învechite"...

... de fabrici, sonde, uzine
CAP-uri, cooperative,
rafinări de stil... benzine,
şpăgărăi, TV de "dive".

Din salarii de o mie,
unii-au strâns mai mult ca Statul;
"vrednici" şi-au făcut moşie
cu piscină şi Palatul!

Stau cu fundurile pe fonduri,
căscând în amiaza mare,
vânzându-şi între ei "bonduri";
senatori, parlamentare!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi spuneţi sincer, dacă sunt nebună...

Lume, lume!
Să nu credeţi că am înnebunit
Dar, vă anunţ că o să mă mărit.
Mă mut în alt oraş, să schimb destinul
Că mi-a ieşit norocu-n drum cu plinul...
Ieri mă peţi un domn cu gânduri bune
Şi el tot singur ca şi mine-n lume...
Ne ştim demult, dar n-a venit sorocul
Până acum, să ne declarăm focul...
Ne-am tatonat o vreme la distanţă
Dar, iată că am pus de-o alianţă...
Să-mbătrânim în doi e mult mai bine
Decât eu fără el, el fără mine...
Mai mult nu vă mai spun că nu se cade
Să dau din casă amănunte fade.
Dar să vă pregătiţi de nuntă mare,
Să vă-nnoiţi din cap până-n picioare!
Cine ne vrea ca fini să spună-acuma
Ca să negociem care e suma
Pe care să ne-o facă dar de nuntă

[...] Citeşte tot

pamflet de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea de ianuarie

I
Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte,
Şi încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit,
Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsaşi pe el un munte,
Dar mi-ai dat ş-a ta putere spre a nu fi de el strivit.
Îmi făcuseşi o coroană ce ca pietre nestemate
Avea lacrimile mele ce luceau la focul tău;
M-ai ţinut în orice clipă cu simţirile-ncordate,
Mi-ai fost soră preaiubită şi mi-ai fost şi crud călău.
Ca Iacov frumos şi tânăr ce-adormise la fântână,
Deşteptat fără de veste de un înger lucitor,
Mă chemaşi la luptă cruntă şi ai vrut să-mi fii stăpână
Şi să-mi pui pe beregată uriaşul tău picior...
Ca Iacov intrai în luptă ş-am ieşit ca el de-asemeni,
Şi nici tu nu eşti învinsă şi nici eu învingător,

Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca nişte gemeni
Ş-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor.
Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase
Mi-a văzut a vieţii navă ici şi colo alergând,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Alexandru Macedonski din Excelsior (1895)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcoala de văduvi

Iată cearta revoluţiei cu lumea,
şi cum se face de ne-ajunge lanţul mecanic al istoriei,
ca o cătuşă unsă pentru a rupe: proscrisă
e jumătatea mare din viaţa omului simplu dar prost,
jumătatea cealaltă aparţinându-i de drept lui Dumnezeu!

Cărămizile igrasioase ale memoriei colective,
lăsându-se greu pe braţele fine, gălbui,
de ţăran degenerat, preacurvit şi ameţit de benzină...
Memoria colectivă lor le aparţine, ei pretind că au obligaţia
morală de a ţine minte pentru noi toţi. Şi pentru ei.
Nici lăzile de lemn strunjite, încă aspre, cu care au venit
ca pentru un fel de asalt, de război fratricid şi sfânt,
nu le-au uitat şi nu le-au aruncat. Ei nu uită nimic.
Şi le mai fac perne, din când în când, aşa tari cum sunt,
însemnate chimic pe viaţă, aidoma fierului înroşit,
răsuflând cald a pâine râncedă dinlăuntru, a dimie soioasă
şi a fier coclit, de seceră neudată.
Ei nu uită nimic, ei sunt banda magnetică,
jurnalul viu al istoriei. Datorită lor se îneacă bourii naţionali

[...] Citeşte tot

poezie de Dragoş Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!