Rusia şi moarte

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ocroteşte-i pe Români!

Noi în cel dintâi război
am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocroteşte-i pe Români,
am dat sânge şi sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocroteşte-i pe Români!
Am dat viaţă şi soldaţi,
pentru-o patrie de fraţi,
am dat fapta, am dat zisa
de la Nistru pân-la Tisa.
Dar pe urmă-n patruzeci,
anul marii făr-delegi,
două fiare ne-au muşcat
Ultimatum şi Diktat.
Biata lume nu ştia
că-ntr-o zi la Moscova
au semnat un pact neghiob
Molotov şi Ribbentrop.
Iar fascismul mondial
ne-a luat parte din Ardeal,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi tatăl meu a luptat pentru reîntregire

Basarabia sărmană, pământ şi grai românesc
A fost ca mingea de ping-pong împărţită între Imperii
Sub cel Otoman întâi şi-apoi sub regim Rusesc,
Ruptă este şi acuma din hotarul sfânt al ţării

Răstignită ca Isus, a purtat cununi de spini,
A venit la sânul mamei când a fost Marea Unire
Ca şi pruncul rătăcit şi pierdut printre străini
Cu iubire şi speranţă şi cu lacrimi în privire

România,, Dodoloaţă'' a fost iarăşi dezmembrată
Pentru asta au semnat Molotov şi Ribbentrop
În '940 Basarabia, sărmana, a fost iar la ruşi cedată
Şi de-atunci plânge într-una şi adună strop cu strop!

Dar românii curajoşi au dat piept cu inamicul
Şi-n război au vărsat sânge pe pământ basarabean
Mii de morţi căzuţi în luptă acolo îşi au mormântul
Care-au fost loviţi de gloanţe de balaurul viclean

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putin şi poporul rus

Putin şi poporul rus
Sunt mai răi decât s-a spus:
Calcă totul în picioare,
Fără milă, remuşcare.

Putin este un barbar,
Chiar mai rău, e-un măcelar,
Nu de oi sau alte-asameni,
Ci-i un măcelar de oameni.

În Ucraina, cu război
A pornit acest gunoi
Şi distruge totu-n cale,
Chiar aziluri şi spitale.

Moartea parcă-i un robot
Şi coseşte peste tot
Vieţi de tineri şi bătrâni,
De copii, părinţi, frăţâni.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de George Budoi din Rusia şi ruşii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (27 februarie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andrei... Gheorghe

Avem toţi proprii Dumnezei,
Aşa cum Dumnezeu ne are,
Dar parcă un rus, român, e-n stare
Să fi fost unic... Gheorghe Andrei!

N-a fost timp 'ndeajuns, lachei
-De ştoarfe, false din popor-
Să-şi ia cu barda, cu topor
Ascuţit spirit... de-un Andrei!

Era, până mai ieri ce vrei
Din lumea sincer devotată
Să spună drept, cu judecată
Că-i doar un "fake"... ţara lu' Andrei!

Există, să ştiţi, porumbei
Ce duc mesaj d'eternitate
Că lume nu-i fără dreptate...
Spusă tăios, doar de-un Andrei!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 martie 2018)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţigara

Unii oftează pentru una-alta,
Dorinţele mele nu-s mari din cale-afară;
Lumea se poate fâţâi cum vrea,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Unii mor de grija conservatorilor
Sau a laburiştilor la alegerile din vară;
Mie nu-mi pasă cine face scor electoral,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Sir John îmi cere votul iarăşi,
Mr. Marr îmi promite tot ce zboară;
Nu-mi pasă cine va ajunge-n parlament,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Unii caută scandal cu nemţii,
Alţii vor război cu ruşii, bunăoară;
Nu-mi pasă. Sunt împăcat cu toţi,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

[...] Citeşte tot

poezie de Thomas Hood, 1799 – 1845, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă

[ziua a patra]

astăzi am să-ţi vorbesc despre moarte ca despre
un smartwatch cu pedometru: ştii cât mai ai de trăit
dacă-i numeri pe cei ce nu-ţi mai sunt

la început toţi credeau că va muri spaima
bătrânul nebun cu trei fire de păr pe ceafă
o dimineaţă întreagă băuse
şi o după-amiază întreagă dormise cu capul pe o bordură
vopsită cu mâna lui
când s-a trezit seara faţa i se umflase
ca un peşte balon scos din acvariu
au chemat ambulanţa l-au dus la psihiatrie
acolo a intrat în sevraj apoi a dat în demenţă senilă

[...] Citeşte tot

poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictează-mi o mirişte

Domni din ţări depărtate
Vin la noi să vadă
Eclipsa de soare.
Sunt multe azi de văzut.
Taţi sărind ca armăsarii
Pe fiicele lor.
Nepoţi violându-şi bunicile.
Copii româno-arabi, fără tată,
Negrişori cârlionţaţi, fără părinţi,
Luând la Română zece,
Căpătând premii
Cu doinele noastre.
Adolescente pierdute
Prin pustiul cel sur
Al bărbilor moşnegeşti.
Iepe bine hrănite
În baruri de noapte
Întinse
Pe genunchii
Politrucilor comerciali.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

9-11 & the escape room

în sarcofagul meu cât o
cameră de cămin printre
soţii imaginare sacrifi
cii ritualice şi vise
poleite cu aur deschid
cartea morţilor cu ges
turile febrile cu care
un student deschide pa
chetul trimis de părinţi
sufletul începe numără
toarea inversă a desprin
derii de trup stai stai
strigă cineva nu uita să
iei lapte şi pamperşi în
fine mă trezesc în cealal
tă viaţă a mea zeul cu cap
de câine mă întâmpină şi
mă conduce pe cărarea tra
la la transparentă aici zi
ce el poţi avea tot ce nu

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!