China şi poezie

Ar fi geografie dacă n-ar fi istorie (poem inedit)

Norvegia,
Finlanda,
Estonia,
Letonia,
Lituania,
Polonia,
Belarus,
Ucraina,
Abhazia,
Georgia,
Osetia de Sud,
Azerbaidjan,
Kazahstan,
China,
Mongolia,
Coreea de Nord
Japonia

se învecinează, după cum ştim, cu Rusia.

poezie de Dmitri Miticov
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii de demult din China

Oriunde mă aflu, lumea vine după mine.
Îmi încredinţează treburile ei. Nu crede
că eu chiar nu le doresc. Acum înţeleg
de ce bătrânii poeţi din China plecau departe, sus
în munţi, pentru ca apoi să se furişeze-n ceţuri străvezii.

poezie de Mary Oliver din De ce mă trezesc devreme, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu vers

rusesc cu stiloul chinezesc de o sută
de lei caligrafiez atent la zborul
păsării negre care se adună peste humor
un puzzle cu poezii îndrăzneţe
scriu strâmb să le fac în ciudă iudeilor
experţi în dezinformare care obişnuiesc
să pocnescă din degetele lor transformate
în gheare lungi şi înfricoşătoare

mă surprind trăind eternitatea versului rus
îmi plec ochii numai în faţa poeziei
mare lucru nu mai am de făcut

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un crochiu de bambus trimis soţului meu

În ziua în care domnul meu a plecat, s-a plantat primul bambus;
Bambuşii au devenit deja crâng, iar domnul meu încă n-a revenit.
Odată ce chipul meu de jad s-a ofilit, cu greu mai poate fi refăcut;
El nu este asemenea unei flori – care va îmboboci iarăşi.

* Guan Daoseng este creditată drept cea mai bună pictoriţă din China,
picturile ei având ca motiv bambuşii fiind celebre, picturi în cadrul cărora
insera versuri – în acea vreme, în China, poezia, pictura şi caligrafia erau
cumva inseparabile.

poezie de Guan Daosheng,1263-1319, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ninge

Când ninge pe cheiul pustiu
Aş vrea să ştiu să pictez.
Să fiu un artist chinez
Şi cu cerneală de aur să scriu
Un poem despre zăpadă
Şi despre o pasăre care s-a dus.
Să zugrăvesc o cracă de bambus
Împodobită moale, cu zăpadă.
Apoi poem şi cracă pe hârtia de orez
Să mă împace şi să meditez
Asupra morţii care nu vine diferit
Când ninge sau când e prunul înflorit.

Cineva să spună: "e poetul satului,
Când se tânguie trestiile scrie
Şi răvaşul, împodobit de mâna lui,
Îl trimite prietenului din copilărie
Însurat într-o casă la margine de râu
Şi care poartă pe zale şi la frâu
Un rotocol brodat cu balaur."

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Raymonde Han din Cartea dimineţii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocorul

poetul ajunge
să scrie texte fără punctuaţie fără
majuscule diacritice
îndeajuns
el se bucură de cuceririle japoneze
în manciuria anului 2018
fără chinezi
(?!)
şi ajunge
la o pace internaută, e
ternă, soră cu moartea
să scrie
ajunge doar puţin ridicat
dinspre umeri
ca un cocor prea deloc
mişcător şi sonor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porumb nou

În trecere – anii, dincolo de memorie.
Solemnă – nemişcarea-însorită a acestei dimineţi.
Mă voi îmbrăca în haine uşoare de primăvară
Şi voi colinda colinele delurilor dinspre răsărit,
Unde o ceaţă străvezie pluteşte peste izvoarele muntelui...
Pluteşte un moment, apoi se pierde.
Mai adie şi-un vânticel dinspre sud,
Înfiorând frunzele lanurilor tinere de porumb.

NB. In poezia chineză sudul semnifică moartea – astfel că " vânticelul dinspre sud înfiorând frunzele" ar putea fi un poet vârstnic scriind sau recitând poezii unor copii.

poezie de T'ao Ch'ien, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştele

Fostul iubit bate la uşă
sunt cu prietenul meu (se aude o voce)
şi lumina lămpii-l orbeşte
pe cel aflat dincolo de geamlâc
fostul iubit se scuză şi pleacă
la ieşirea din bloc un ţigan c-un crap chinezesc de 8 kile
ar fi plătit oricât
numai să simtă
sub braţul amorţit
greoi
aproape ireal
peştele
după ce poartă cadavrul prin tot oraşul
îl spintecă-n bucătărie
mâna e sigură
carnea se desprinde singură
(acestea sunt faptele, aici va trebui să înceapă
poemul, dar creierul mi-e obosit şi prefer să întreb:
de ce atâta trudă pentru un somn liniştit?)

poezie de Denisa Comănescu din Barca pe valuri (1987)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmărind stelele

Atât de pierdut, atât de departe
pe acel drum plin de bolovani.

Acel drum plin de bolovani
mă răneşte până-n inimă.

Amărăciune-împletită cu alean,
Atât de pierdut, atât de departe.

Amărăciune-împletită cu alean
mă răneşte până-n inimă.

Această casă în care stăpânul lipseşte;
perdelele patului tremurând, transparenţă delicată.

Perdelele patului tremurând, transparenţă delicată –
iar tu nu eşti aici.
Atâta singurătate.

Frumuseţea feţei mele

[...] Citeşte tot

poezie de Sui Hui,627-650, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Yin şi Yang

Din postură de chinez
Am încercat să meditez
Fără să denaturez
În ceea ce priveşte yang
După lucire după rang
E fărâmă din big bang
Referitor la acel yin
Nu pare a fi divin
De aceea mă abţin
Numai prinse tandem
Yin şi Yang fac un sistem
Cu alură de totem.
Formează un univers
Prin metoda vers cu vers
Nici pervers nici pe invers.

poezie de David Boia (10 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!