China şi visare

Rondelul opiumului

Fumându-şi opiumul uitării
Pe rogojini din pai de-orez,
Fo-hi, spre piscul aiurării,
E dus de visul lui chinez.

Scăpat de chinul zbuciumării,
Senin ca după-un meterez,
Fumează opiumul uitării
Pe rogojini din pai de-orez.

Iar când soseşte-al nopţii miez
Ce-l urcă-n slava îmbătării,
Deplin se dă halucinării
Ce-atunci e singurul său crez,
Fumându-şi opiumul uitării.

rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul chinezilor din Paris

Ei nu vorbeau, ci ciripeau,
Căzuţi din lună în Paris,
Şi cum naintea mea mergeau,
Păreau ieşiţi ca dintr-un vis.

Să-i vadă mulţi se întorceau
Aveau un chip de nedescris...
Ei nu vorbeau, ci ciripeau,
Căzuţi din lună în Paris.

Din ţară singuri s-au proscris...
Însă de câte ori priveau
Albastrul hainelor deschis,
De ea aminte-şi aduceau,
Şi nu vorbeau, ci ciripeau.

rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcrămioara

nu tot ce zboară este fixat
cu beţişoare chinezeşti în insectarul aparte
nu tot
gândacul greoi, care s-a prins
de reverul medaliei
poate
să o plângă pe numita lăcrămioara
din visele tale de râs
să o plângă
cu acelaşi surâs. ne
modificat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agonia

faţă în faţă metereze,
archebuze şi baliste
care flutură batiste
din ţinuturi calabreze

acareturile mixte,
jucăriile chineze
dorm cu simţurile treze
şi visează ametiste

gândurile prind să sape
nopţile un alt prăpăd
oamenii doar nu mai văd
din mulţimea de atrape,
agonia lor hibridă
dintr-o nouă atlantidă!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manuale de geografie

Am fi urcat cu ochii ore
pe Obi, Nil şi Amazon...
Iubeam în Cuba şi Azore,
puneam la pol un fanion.

Nicicând aici, mereu acolo,
spre-un cer din sud fosforescent,
cu Magellan şi Marco Polo
ne dezlipeam de continent.

Plecam cu – Amerigo Vespucci
sau către Lhassa şi Baikal.
Foi de trifoi cu semnul crucii
se răstigneau în manual.

Iar între Borneo şi China,
ascunsă tainic printre foi,
o buclă blondă ca lumina
călătorea în vis cu noi...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făcând versuri cu Sir Ishii din Ţinutul Rădăcinii Soarelui

Nu-mi mai spune că femeile n-au stofă de eroi,
Singură, am călătorit prin vânturile Mării de Est zece mii de leghe.
Gândurile mele poetice se extind mereu – o velă între ocean şi cer.
Am visat cele trei insule-ale tale,
Toate pietrele preţioase sclipind în lumina lunii.
Mă doare când mă gândesc la cămilele de bronz,
Gardienii Chinei, pierdute-n spini.
Mi-e ruşine că n-am făcut nimic; nici o victorie în dreptul numelui meu.
Reuşesc doar să-mi fac calul de luptă să transpire.
Jelitul pe pământurile natale îmi frânge inima.
Aşa că spuneţi-mi, cum mi-aş putea petrece-aceste zile-aici?
Ca un oaspete bucurându-se de adierile primăverii voastre?

NB* Qiu Jin este eroină naţională a Chinei

poezie de Qiu Jin, 1875 – 1907, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oraşele torturii

În oraşele torturii plouă veşnic la fereşti
Cu picături chinezeşti.

Oamenii se-nchid în case ca-n fecioarele-de-fier,
Uşile le bat în cuie de-atelier.

Lifturile-s ridicate-n scripeţii lui Torquemada,
Doare-orice etaj cu ele, doare când păşeşti chiar strada.

Şi-n inelele din arbori se depune lemn de cruce,
Tot mai grele-s pentru cine anii-n spate li le-ar duce.

Ca pe ruguri ne aprindem de vreun dor sau de vreun vis
În oraşele torturii, când gândim la Paradis.

poezie de Ionuţ Ştefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unite de qin shi

huang împăratul asasin
cele şase state chineze unite
au început să crească împreună
dintr-o mână de boabe de orez
umflate
în gură de o faţă cu ochii oblici
hrănite cu lapte lângă zidul
care se vede din lună şi
- n stele
e visul oricărui chinez
care fumează opiumul
ce îl duce în altă lume
pe o rogojină din paie cu paie
de orez, boabe scrise cu poezii
împăratul pregăteşte trezi
rea vreme
de pus în mişcare armata soldaţilor
de teracotă arsă cât trebuie arsă
speră să afle secretul nemuririi
dacă mai există ne

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantasme ale viitorului

Picături chinezeşti ale întrebărilor mele,
semnale ale dârelor de incerteţe
capturează zilele-mi îngreunate de tristeţe,
pândite de fantasme ale viitorului precum santinele.
Mă învârt şi reînvârt
într-un somn fără sfârşit şi început,
cu amorţeala ce alternează euforiei,
în gesturi ce repet la infinit
usuc lacrimi nevărsate pe obrazul agoniei.
Uneori respiraţia nu găseşte aerul necesar
şi-n spaţiul negru-exterminat, caut adevărul-emisar.
Pregătesc aşadar speranţa a suporta dubiul de mâine
- ce mult îmi doresc a-l vedea risipit...
Din fericire, mult e ceea ce-mi rămâne
punând dorinţele mele într-un vis nedospit.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Staţie fără călători

ce umbre noi mai nou
ne ies prelungi dintre tâmple
ai observat

locul meu se năruie lângă locul tău
ca-ntr-o banchiză în vara polară
ne îndreptăm stângaci dungile de pe suflete
mai sufli un fir de păr
o firimitură imaginară
mă cerţi şi dacă port un tricou şifonat
când mă visezi
mă uit la tine nevinovat dimineaţa
cred că te enervează

aseară strada s-a ridicat peste oraş
cu tot cu stâlpii de iluminat
a fost întuneric şi linişte
nimeni nu a mai venit sau trecut în această noapte
aşa am observat acele umbre dintre tâmplele noastre
pentru asta a trebuit să te visez şi aveai un capot demodat

[...] Citeşte tot

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!