Poezii despre Germania și religie
poezii despre Germania și religie.
În pacea mută
În pacea mută, solitară,
Cum stau cu somnul de mă-nșel,
Azi pare-o urnă funerară
Mansarda vechiului hotel...
În bezna nopții fără stele,
Eu simt cum prinsă-n umbre reci
Cenușa visurilor mele
Își doarme somnul ei de veci...
Nimic alături nu tresare
Și nu s-aude nici un zvon,
Abia din când în când, arare,
S-abate-un vaier monoton.
Pesemne undeva departe
Se roagă vreun nenorocit,
Și rugăciunea lui se-mparte
Peste orașul adormit...
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sora lui Richard Parker
Sora lui Richard Parker, Doamne Isuse Hristoase,
E o Fiară printre oameni.
Sub aura compasiunii,
Ascunsă-n uniforma unei surori,
Ea ucide în patul lor soldații răniți
O hienă în infirmierie.
Vulpe la vânătoare, ea va urmări
Și va transforma pe germanii fără apărare-n cadavre.
Iart-o, Doamne, Arată-Ți Mila. E o Fiară,
Deși nicio Fiară diavolească n-a fost vreodată atât de infamă.
În Iad e cunoscută cu numele de Jane:
Doamne, fă-o asemeni Îngerilor.
* *În octombrie, 1914, trupele germane ocupând Anvers-ul au capturat un soldat britanic și au publicat o scrisoare primită de acesta de la sora lui. Încheierea acestei scrisori a fost folosită de propaganda de război germană pentru a insinua manipulator că infirmierele britanice ucideau prizonierii de război răniți:"Aș fi vrut să fiu alături de tine. Mi-ar fi plăcut să fiu o infirmieră, așa aș fi putut sigur ucide unul sau doi nemți." Efectul emoțional a fost enorm.
Poezia lui Hauptmann, "Sora lui Richard Parker", fiind dovada literară a acestui fapt.
poezie de Gerhart Hauptmann - laureat al Premiului Nobel pen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Des-speranță
Nimeni nu poate trăi cu o veșnică vină,
Es stinkt, zice neamțul, începi să simți apropierea putregaiului,
Dar Omul? Ce mândru sună acet cuvânt, spunea tuberculosul Gorki,
Mândria de a exista, yes, un orgoliu de trandafir,
Culoare, parfum și gheare, chiar și pisica asre orgoliu,
Nisip vorbitor. Eu plâng interior, nu pot să plâng nici în versuri.
Mi-am pierdut echilibrul undeva, prin casă,
Dar am descoperit un miracol se poate trăi în haos,
În dezechilibru, în dezumflare, criticii mei au murit demult.
Dumnezeu apare când nici nu te aștepți.
Răbdare, warte nur balde, ruhest du auch,
Zicea veselul neamț de la Weimar,
Azi viața vrajbei noastre prin soarele tău, Kierkegaard,
s-a risipit, bye, bye, îngerii mei.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba Română
Nu-mi place să vorbesc în limbi străine
Eu sunt un vultur, nu sunt papagal
Privighetoarea cântă pentru sine
Un singur cântec, dar e magistral.
De ce-aș vorbi engleză sau germană
Sau graiul rus, francez sau spaniol?
Când limba mea-i balsam de pus pe rană
Izvor de apă vie, nu nămol.
În limba asta mă simt cel mai bine
Ea varsă raze de argint în jur.
Mai dulce e ca mierea de albine
Limba Română, templu de azur.
Ea s-a născut și a-nflorit sub mâna
Lui Dumnezeu în 2.000 de ani.
Regină între graiuri e româna
N-o poate nimeni cumpăra cu bani.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (9 februarie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Suntem aroganți
Suntem răi și aroganți,
I-ncurcăm pe guvernanți,
Vrem mâncare și copii
Și ne place să fim vii,
Mama noastră de zbanghii!
Degeaba vă mirați mereu
Că nu e-n ceruri nici un sfânt,
Nu poate fi lumină sus,
Când nu-i dreptate pe pământ.
Ce fel de lume ni s-a dat,
S-o tot falsificăm, stângaci,
Cu milioane de bogați
Și miliarde de săraci!?
Măcar pentru acești copii
Un alt noroc să fi adus,
Dar, vai, sub cinice poveri,
Ei trec prin școli cu preț redus.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Rezervatia de zimbri (10 iunie 1994)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pumnalul
Hefaistos te-a făurit
Să fii în mâna răzbunării
Străjer al libertății, pumnal nebiruit,
Judecător năprasnic al hulei și-al ocării.
Speranțe și blesteme tu-nfăptuești pe unde
Nu-i trăsnetul lui Zeus și doarme-a legii spadă.
Tu poți și-n umbra tronului pătrunde,
Și chiar pe sub veșminte de pradă.
Ca fulgerul trimis de zei, ca focul
Infernului tăișul tău lucește,
Și când la el tiranul se gândește,
De spaimă, la ospăț nu-și află locul.
Dar dreapta-ți lovitură îl va ajunge-oriunde,
În cort, în templu, pe uscat, pe mare;
Nici chiar în patu-i nu se poate-ascunde
Păzit de lacăte și de răzoare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pescadorul de la Lowestoft
În Lowestoft a fost lansat la apă-un pescador,
Bagă bine la cap ce-ți spun!
Construit pentru negoțul cu hering, de mare viitor,
Dar nava a dispărut hoinărind, hoinărind, hoinărind,
Dumnezeu știe pe unde!
Guvernul i-a livrat cărbunele făr-ai impune ruta
Și tunuri cu tragere rapidă la prova și la pupa,
Lăsând-o să hoinărească-n voia ei, etc.
Căpitan era un tip de pe clipere1, plin de snagă și curaj,
Care omora câte un om în fiece voiaj,
Obișnuit să hoinărească, etc.
Secundului un paracliser din Țara Galilor cu barbișon de țap
Îi plăcea să lupte-n frac și cu joben pe cap,
Foarte credincios, deși hoinărea, hoinărea, etc.
Mecanic era un tip de ani cincizeci și opt2,
Întotdeauna gata să-și accepte soarta, mort-copt,
[...] Citește tot
poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi
Ne-am născut din doi giganți
Latinii, tracii din Carpați,
Aici, pe mândrul dulce plai,
Asemeni unui colț de Rai.
Olah, valah, râmlean, român,
Suntem un neam daco-roman,
Căci Dacia e portaltoi,
Iar Roma mugurul altoi.
Spre răsărit de staje-au stat
Și primele jertfe au dat
Brodnicii, Bolohovenii,
Sepeniții, Berladenii.
Iar când puhoaie au venit,
Neam după neam necontenit,
În ajutor sărit-au iureș,
Românii din Maramureș.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Afra
Un copil cu păr șaten. Amin și rugăciune
Întunecă încet răcoarea serii
Zâmbetul Afrei roșu-n galben cadre brune
de Floarea-Soarelui, frică în umedele griuri.
Învăluit în mantie albastră chiar demult
Călugărul pictat-a-o pe o icoană alene;
El vru durerea să o-mpărtășească-n cult
Când stele-i curgeau sânge prin vene.
Apus de toamnă; arțarului tăcere.
Fruntea atinge-a apei albăstrire,
Un giulgiu așezat pe-o bară de metal.
Fructe stricate cad din ramuri în durere;
Nespus e zborul păsării, întâlnire
Cu muribunzii; urmează-un an fatal.
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Submarinul care-a scufundat Lusitania
Albe ca spuma spulberată peste ape,
Victimele stau pe cheiurile de fildeș necălcate
De pașii oamenilor vii, de Tărâmul Stafiilor aproape,
Vrând Domnului nava damnată să-i arate.
Bebelușii de pe Lusitania,
Acei prunci rozalii cu gropițe-n obrăjori
Aruncați cu vrăjmășie-n mare,
Mirați să vadă cădița lor neașteptat de mare,
Căutând un sân, un genunchi, încrezători
Și mult prea inocenți ca să-nțeleagă
Ce înseamnă ură și ce înseamnă moarte,
Însă uimiți că mâna cea ocrotitoare, dragă,
I-a aruncat așa departe,
Bând, în loc de lapte, spumă amară și-albicioasă.
Consternați că nu le este permisă răsuflarea,
Micuții noștri oaspeți din Paradis se-ntorc acasă
[...] Citește tot
poezie de Katharine Lee Bates, 1859 1929, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Germania și religie, adresa este: