India şi timp

Las totul la voia întâmplării

Azi am pariat pe iubirea aproapelui
Aşa cum pariez câteodată pe barca sau liverpool
Ştiu că cerul ne va trimite mesaje codificate
Pe frunze proaspete de turmeric
Tot ce ştiu se află în inima asta umplută
Cu mirodenii aduse din india
Las totul la voia întâmplării
Până la sfârşitul acestei zile ceva bun tot s-o întâmpla

poezie de Sorin Lucaci
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Act de justiţie

Inculpatul, e-o persoană
importantă şi cu pile,
cu alură indiană
şi manifestări febrile.

A venit la judecată
după accidentul care
e-o faptă catalogată
penală, în acuzare.

A lovit, scrie-n rapoarte,
după care şi-a luat zborul
şi-a lăsat, atins de moarte,
ditamai judecătorul.

După amânări cu anii
ce-au făcut pe mulţi să fiarbă,
poate c-au vorbit doar banii,
nu justiţia cea oarbă.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin cartier

am atins cu degetul cartierul copilăriei
şi jocurile
au început să cadă în şir indian
sau ca un vârtej neştiut
de pe harta principiilor curate
la marginea mesei stăteam
aproape matură
şi le prindeam
le prindeam
râdeam plângeam
nu puteam
să ştiu de câte ori timpul mi-a aruncat oase
peste fiecare joc
nejucat
peste fiecare filă ilizibil scrisă
de viaţă
plângeam râdeam
nu puteam
nu puteam

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem ieşit dintre pereţi

îţi scriu c-un început de comunicare
dinspre treptele ocupate în orele noastre libere
despre stelele evadate în şir indian
incertitudinea răsăritului în cercul meu oval
toamna scăldată în umbre de verde
lumină altoită în vârful lui te iubesc

durere nescăzută din talciocul de gânduri
plimbate între corzile fără direcţii
aşteptarea sinceră sculptată pe faţă
în nepriceperea de a-şi schimba culoarea

şi chiar neîmblânzita foaie de scris
îşi alege literele din distanţa aceea apreciată
în secunde până la tine
pentru poemul ieşit dintre pereţi

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statică

rătăcit la o o cafenea
în zona cea mai aglomerată
a marelui oraş
într-o zi din mijlocul săptămânii -
mă uit curios
la umbrele oamenilor şi
maşinilor
cum aleargă, grăbite
spre o iluzie

în această dimineaţă
plină de fantome
îndârjite
care fac slalom
pe lîngă masa
mea
mă simt tentat
să chicotesc
amuzat
şi să contemplu

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Creţu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amalgam

Sunt...
acel nebun dependent de nori şi ceaţă,
simt albastru şi invers proporţional,
fac greşeli căutând răspunsuri pe sens interzis.

Şi ce dacă... trăiesc viaţa pe repede înainte,
de vorba cu mine într-o perpetuă rătăcire,
visând un crepuscul de cuvinte imperfecte.

Loveşte-mă un secol distanţă
prin cuvinte în şir indian
şi într-un final de cearcănă şi zâmbet,
vise expandate şi ironii de lună plină
vă voi citi în neagra ceaşcă
pân-la nebunie sau pân-la dolce far niente.

Voi fi,
efemera imperfectă, atât cât durează verdele,
imun intr-un viitor incandescent,
căutând litera lipsă în frunzele teiului meu,

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbră

Iată că iarăşi m-aţi năpădit,
Amintiri despre camarazii de arme, morţi în război,
Măslină a timpului,
Amintiri devenite astăzi un tot întreg,
Precum un tot întreg sunt blănurile unui mantou,
Precum miile de răni devin un singur articol de ziar.
Sumbră, imperceptibilă aparenţă ce şi-a luat
Forma instabilă a umbrei mele;
Un indian în veşnică pândă;
Umbră, vă târâţi spre mine,
Mai mult, însă, nu mă auziţi,
N-o să mai cunoaşteţi cântecele pe care le cânt.
O, destinule!
Astrul ceresc să vă aibă-n pază, multiplă umbră,
Că n-o să mă părăsiţi niciodată,
Fiindcă mă iubiţi
Şi dansaţi în soare şi nu faceţi colb.
Umbră-cerneală a soarelui.
Umbră-scris al luminii mele.
Arsenal de regrete.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Guillaume Apollinaire, traducere de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub cupola clipelor

Timpul cosmic şi-a smuls clipa
Şi a aruncat-o-n mare,
Ca să nu-i simţim risipa-
Nici perpetuua mişcare!

Că de l-am simţi deplin,
Mişcător atoate-n Cosmos,
N-am scoate nici un suspin-
Văzând forţele lui Cronos!

Ca hindusul Arjuna
Am fi îngroziţi de moarte,
Că şi stelele şi Luna-
Ne-ar părea negre cu toate!

Doar aşa, supuşi la clipă,
Efemeri avem un rost,
Că ne ţine sub aripă-
Şi ne dă un adăpost!

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Neagu-Scânteianu din Caruselul viselor
Adăugat de Vasile Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă cauţi?

Mă cauţi? Sunt pe scaunul de alături.
Umărul meu este reazăm umărului tău.
Nu mă vei întâlni în pagode, nici în temple indiene,
Nici în sinagogi sau în catedrale –
Nici în liturghii sau în mantra cântecelor sacre,
Nici printre piciorele care se rotesc în jurul gâtului tău,
Nici în exerciţiul de a mânca exclusiv legume.

Când, într-adevăr, o să mă cauţi,
Mă vei vedea imediat.
Mă vei găsi în cele mai mici încăperi ale timpului.

Kabir spune: Explică-mi, elev, ce este Dumnezeu?
El este răsuflarea din lăuntrul răsuflarii.

poezie de Kabir, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem mistic

Ce sfânt eram odată, prin grădină,
Eram berbec păscând grămezi de varză –
Şi-aveam şi coarne grele de lumină
Şi Dumnezeu m-avea mereu în pază.

Dar azi când sunt o altă vagă entitate
Tot smulg mistere crude din grădini;
Şi-aştept doar timpul plin de răutate
Să-mi schimbe mâinile-n tulpini.

Sub pleoapă vreau să ţin numai ţărână,
Iar râmele să treacă în şir indian,
Mugind prin pielea mea albă, păgână,
Mă strigă-n vremea oarbă an de an.

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!