Poezii despre Orfeu și muzică
poezii despre Orfeu și muzică.
Biblia e o Carte foarte veche
Biblia e o Carte foarte veche
Scrisă de penumbrele unor oameni
La sugestia unor Sfinte Spectre
Subiecte Betleemul
Paradisul străvechea Vatră
Satan Generalul
Iuda Marele Trădător
David Trubadurul
Păcatul căderea-n Smintire
Căreia unii îi fac față
Băieții care "cred" sunt foarte însingurați
Ceilalți Băieți sunt "pierduți"
Dacă Povestea avea un Cântăreț mai bun
Ar fi fost prezenți toți Băieții
Predica lui Orfeu captiva
Nu condamna.
poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulciule, ascunsule!
Dulciule, ascunsule-n tăcere, pământe, pământe, vere, fă-te cristalin,
și morții tăi vedea-i-aș ca florile-n văi.
Geme frunză!
Vai, geme ea.
Și cade veștedă, cade frunza.
Ah,
Orfeu al codrului verde,
spune-mi cântecul.
Mi-e dor a mă pierde.
Ah, se scutur tineri anii mei, în băltoaca lunei, palidei.
Mistuindu-mă cu sărut sălciu, altissima lună!
Fă să nu mai fiu!
Sfâșiați-mă odată, dulci vedenii ; iată corbii, furii mei, muntenii!
Toamnă e!
Asupra-mi se abate, bruma ei mă bate greu, mă bate.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea
De ai cânta la liră mai céva ca Orfeu,
De ai fonda religii, om venerat ca zeu,
De-ai fi-nțelept ca Solon, ca Einstein de deștept,
De-ai fi viteaz ca Hercul, ca Solomon de drept,
De ai avea-n puterea-ți, supusă, lumea toată,
De-ai fi bogat ca Cresus, tot o să mori odată.
poezie de George Budoi din Viața și Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (22 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia rămâne ultima speranță (Motto. Poetul este ultima speranță. Mircea Eliade)
Poezia este ultima speranță.
Pentru acela care mai crede în eul său.
Și nu a uitat,
Cine a fost marele Orfeu.
Căci cînd a ieșit din infern,
Trecând printre morminte.
El a scris primul vers,
Cu cele mai frumoase cuvinte.
Și cu glas melodios,
La harpa lui de aur,
A făcut din poezie un cântec
Și din muzică un tezaur.
Mii de ani de atunci au trecut,
Dar poezia rămâne ultima speranță,
Pentru acel care iubește viața mult
Și nu are inima de faianță.
poezie de Vladimir Potlog (12 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul XXVIII
O, vin în urmă pleci! Îndeplinește
copil ești încă dansul feciorelnic
în pura constelație ce dănțuiește!
Am izbutit să depășim vremelnic
nedeslușitul rost al Firii. S-a urnit
vibrând, când asculta cântând pe zeu.
Ai fost mișcată-atunci, dar ai simțit
înstrăinarea când la glasul lui Orfeu
un arbore-ncerca un pas cu tine.
Știai doar locul unde lira cântă
și-n cumpăt nemaiauzit răsfață.
Atunci cercat-ai gingășii depline
nădăjduind la sărbătoarea sfântă
să înfiripi a prietenului față.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea a doua, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul iernii
Din flaut de cristal ne cântă iarna
și ca-ntr-un menuet
fulgii învață
de poala norilor
să se desprindă
ca lacrima de sloiul lung de gheață.
Iar cerul parcă-și scutură livada
în armonii
vibrând asemenea
unui arpegiu
dintr-o sonatină
prinsă în zborul fulgilor de nea.
Lovesc centauri cu copita-n stele
în fiecare noapte
și... se-aude
cum plâng pe un arcuș
de violină
luceferii cu gene lungi și ude.
[...] Citește tot
poezie de Elena Victoria Glodean (2015)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucuria primăverii
Mugurii plesnesc in vie.
Vântul cântă simfonie.
Zboară șirul de cocori.
Cerul este fără nori
Bucuria primăverii
O impart acum cu zeii,
Un Apollo si-o Diană
Un Orfeu in sânziană!
Flori imi colorează gândul
Si mustește viu pământul
Soarele e-n căutare.....
Vrea să dea o sărutare,
Nu oriunde, nu oricum,
Mai piezișă, după ulm,
Să nu-l vadă nimeni chiar
Că e crai fără hotar!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invitație
Să veniți la mine-n Vlașca,
în Vlașca cu magii reale;
dragii mei, e-atâta soare
și minuni sentimentale!
Aici bătrânii mei țărani
strâng necazurile acasă;
salcâmii cresc lângă tufani
și înfloresc în masă.
Eu bărbatul de pe câmpie
vă aștept aici de-o viață;
cu doruri și uluiri astrale
și iubiri ce mă răsfață.
De veți veni, azi, în Vlașca
cum visat-am tot mereu;
vom chefui ca-ntotdeauna
și-om cânta precum Orfeu.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În teatrul vieții
ard ca o torță, ca un artist
joc rolul meu atins de viciu
căci viața e un teatru trist
cu ziduri negre de ospiciu.
destin de poveste creat implacabil
am făcut din inima mea un altar
în iubire pe un țărm mirabil
mi-am construit castelul solitar.
cortina cade peste cântecul meu
peste toți anii care au trecut
mă simt un fluture atins de Orfeu
fur din infinit un nou început.
aripi de vers, lumini de corifeu
în sufletul meu mereu au încăput.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino s-asculți privighetoarea
Vino, iubito, vino-n zăvoi
În vad ne-așteaptă vâltoarea
Plete de sălcii curg peste noi
Și cântă privighetoarea.
Vino, privighetoarea cântă
Din piculină și din nai
Și trilurile ei ne-ncântă
Ca-n vraja unei nopți de mai.
Vino, privighetoarea cântă
Sublim asemenea lui Orfeu
Cu toate că ne înspăimântă
Soarta acestui semizeu.
Vino, privighetoarea cântă
Ea știe ce și pentru cine
Dar cântecul ei mă avântă
Seară de seară către tine.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Orfeu și muzică, adresa este: