Poezii despre Orfeu, pagina 2
Felinare aprinse pe râu
Plutesc felinare pe râu
cuminți călăuze spre moarte
corăbii de ambră și grâu
topite în cețuri, departe
Le facem cu mâna, blajini
de nu ni s-ar pierde solia
vecernia tremură-n crini
acum se-nfiripă magia
E ora când cei ce-au rămas
înalță orații de jale
precum un Orfeu fară glas
orbit de făclii vegetale
Plutesc felinare-n armuri
de gânduri ce nu se destramă
spre câinele cel cu trei guri
ce rupe sigiliul la vamă
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rocă
Rocă rănită, munte plângând,
Trec numai umbre prin iarbă, sub vânt,
numai poetul privește-n trecut,
sfântă memorie, literă, scut,
precum Orfeu, am privit cu păcat,
Euridice se-ntoarse în Iad,
Ca Hoelderlin trăiesc într-un turn,
Loc nebuniei sub semnul Saturn.
Viața e marșul forțat spre final,
Altă viziune, galben-opal
Se face soarele, iubita mea,
Noi suntem rocile, oameni, cândva.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flambat...
Metafora trupului tău
E parfumul minții
Flambată în priviri
Cu sărutul cu foc Orfeu.
Ce-mi răsare, aripi
de magmă, în abisuri
Cu vortex de nisipuri...
Cu viermi ace casapi.
Spre globul cristal de ireal
Rostogolindu-ne lumea
In petale roșii de catifea
Într-un tangou lent, mortal
Cu diezuri de sânge-n final
Ucise-n fluturi de apă
Pe pielea mea bazaltică
Împietrită in soclu sub trupul
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invitație
Să veniți la mine-n Vlașca,
în Vlașca cu magii reale;
dragii mei, e-atâta soare
și minuni sentimentale!
Aici bătrânii mei țărani
strâng necazurile acasă;
salcâmii cresc lângă tufani
și înfloresc în masă.
Eu bărbatul de pe câmpie
vă aștept aici de-o viață;
cu doruri și uluiri astrale
și iubiri ce mă răsfață.
De veți veni, azi, în Vlașca
cum visat-am tot mereu;
vom chefui ca-ntotdeauna
și-om cânta precum Orfeu.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și nu vrei
e adevărat
că după ce-am făcut analize
de mi-a căutat venele
și-n albie de porci
am aterizat la terasă
și am ras
cu ajutorul prietenului meu
nicu
vreo cinci sute de whisky
asta pînă să ajung să halesc o tavă de prăjituri
evident că ai să-mi spui că mă plîng
de faptul că sînt singur
că nu mă iubești
și alte alea
dar realitatea e că eu sînt orfeu
și-am fost trimis
pe pămîntul ăsta de rahat
să am grijă de tine
[...] Citește tot
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În teatrul vieții
ard ca o torță, ca un artist
joc rolul meu atins de viciu
căci viața e un teatru trist
cu ziduri negre de ospiciu.
destin de poveste creat implacabil
am făcut din inima mea un altar
în iubire pe un țărm mirabil
mi-am construit castelul solitar.
cortina cade peste cântecul meu
peste toți anii care au trecut
mă simt un fluture atins de Orfeu
fur din infinit un nou început.
aripi de vers, lumini de corifeu
în sufletul meu mereu au încăput.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orfeu
În timpuri ce-au trecut demult
Ca niște păsări călătoare,
Mă mai duceam să mai ascult
Cum stropi de ploaie, în tumult,
Păreau descântece-n altare
De ocult.
Acolo-n podul casei vechi,
Sub ropotiri diluviene
(Ca-n vremea zeilor străvechi)
Priveam cum porumbei, perechi,
Se-alintă, netezindu-și pene
La urechi
Și timpul, podul, ploaia, eu,
Păream o scurtă simfonie
(Așa cum viața e mereu)
Cântată-n țărmul elizeu
Și-n lunga lui călătorie,
De Orfeu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orfeu orfan
Un popor întreg de orfani, crescuți de
O mamă vitregă, ce le impune
Să înțeleagă viața în alt fel, cu
O altă minte, o altă inimă,
Să vadă cu alți ochi, ceea ce nu se
Mai poate pricepe, o prăbușire
Ce nu poate fi acceptată, viață
În perpetuă teamă, în veșnică
Renunțare la propria ființă, o
Submulțime exilată în propria țară
Intonează orfice imnuri pentru
Veșnică resemnare, Orfeu printre
Voi trăiește, orfan și gol, asemeni
Vouă, dar plin de seva pământului...
poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe-o margine de curcubeu
Pe-o margine de curcubeu
Pășeam doar eu cu dorul meu.
O pasăre ce trece-n zbor,
Îngână-al îngerilor cor.
Aripi n-aveam să-mi iau avânt,
Tu, nerostind niciun cuvânt,
Să mă abați din drumul meu
Cum în durerea lui Orfeu,
N-a mai răbdat cumplitul chin
Privind la chipul ei divin
Și soața-i s-a pierdut etern
Pe calea-ntoarsă spre infern.
Doar m-ai privit cu ochi străini,
Umplându-mi sufletul de spini
Și-atunci m-am prăvălit în hău,
Strivind în piept numele tău.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PRIETENULUI MEU MAI TÂNĂR, MARIUS ROBU - Fără filosofia dragostei, omenirea ar pieri (părerea mea)
Bard-filosof, robit de o idee
Eternă, ce obligă să se-nchine
Toți trăitorii nopților divine
Alături de-ntruparea unei fee...
Prin versuri cu sclipiri diamantine,
La sânul unei caste Dulcinee
Galant, așterne flori de orhidee
Din tropicale, vechi păduri virgine
Aed al dragostei și al blândeții
Strunește lira-n plăsmuiri cerești
Precum Orfeu, jertfitul frumuseții...
Chirurg-artist al firii omenești
Glosează Universul tinereții,
Scrutând discret și taine femeiești!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu din La cumpăna dintre milenii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Orfeu, adresa este: